IN SPRIJINUL CANDIDATURII LA PRESEDINTIA ROMANIEI

MATERIALE PRIMITE DE LA DOMNUL SENATOR INDEPENDENT IOAN GHIȘE

Scrisoare către premierul Victor Ponta

 

Catre premierul Guvernului Romaniei

Stimate domnule prim ministru Victor Ponta,

Vă scriu pentru a vă ruga să analizaţi în regim de urgenţă propunerea constructivă, de mai jos, cu referire la corectitudinea alegerilor care urmează să aibă loc în acest an.

Aceasta pentru că, vă amintiţi, aţi afirmat cândva că “o maşinărie de furat voturi ar fi mers mai bine decât o alta”!

Iar un nou scrutin asupra căruia ar pluti suspiciunea de fraudare ar fi catastrofal pentru democraţia românească. Buletinele de vot actuale, care pot fi tipărite de către oricine şi procedura de vot netransparentă au făcut şi fac în continuare, posibilă fraudarea alegerilor.

De aceea, pentru a evita ca şi la alegerile din această toamnă să avem fraude, am depus, azi, 14 august, la Senat, un proiect de lege.

Lege care să elimine posibilităţile de fraudare a alegerilor pentru ca, la alegerile din noiembrie, să putem avea alegeri corecte, cinstite şi fără niciun fel de suspiciuni.

Deoarece proiectul se referă la aspecte care ţin de tehnică electorală (un buletin de vot extrem de greu de falsificat şi o procedură sigură de vot) propunerile formulate pot fi mult mai uşor promovate prin Hotarare de Guvern care sa aplice legea alegerilor prezidentiale.

Tine doar de vointa politica si de optiunea Dvs în calitate de Prim ministru şi de competitor electoral.

In ultimii ani, aproape fara exceptie, politicienii, inclusiv dumneavoastră, s-au plans de fraudarea alegerilor in Romania.

Alegerile prezidentiale din 2009 si referendumul din 2012 sunt ultimele mari exemple in acest sens.

De aceea, pentru recăpătarea increderii oamenilor in democraţie si in respectul pentru votul lor, va rog sa analizati cu maxima atentie si sa faceti asa cum este mai bine pentru romani si pentru consolidarea democratiei in tara noastra.

(Ştiu că sistemele de vot electronice sunt mult mai eficiente însă, din păcate, acestea pot fi uşor fraudate.

Costurile pentru un buletin de vot înseriat şi securizat sunt justificate de recăpătarea încrederii românilor în democraţie. Iar românii au mare nevoie de o astfel de încredere!)

Puteti face astfel dovada ca doriti să promovati alegeri corecte, cinstite, nefraudate sau în care frauda să fie diminuată la maxim.

Sa va dea Dumnezeu gandul cel bun !
Anexez proiectul de lege depus la Senat
Va multumesc !
Bucuresti, 14 august, 2014                               Cu stima !

                                Ioan Ghise, senator independent.

Expunere de motive la

LEGEA

privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea

prevenirii şi combaterii fraudei electorale

Ţinând seama de lungul şir de acuze reciproce, pe care şi le-au adus partidele cu privire la fraudarea de-a lungul timpului a alegerilor şi de suspiciunile privind incorectitudinea desfăşurării alegerilor, în special în străinătate;

Constatând că la fiecare proces electoral desfăşurat în ultimii douăzeci de ani au existat încălcări ale Legii electorale, tentative de fraude şi fraude, multe nedepistate iar altele, deşi depistate, rămase nesancţionate;

Luând act de voinţa declarată a tuturor liderilor şi partidelor pentru alegeri corecte;

Pornind de la „Codul bunelor practici în materie electorală” adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept;

În vederea materializării principiului potrivit căruia „statul trebuie să sancţioneze orice fraudă electorală”;

Cunoscând faptul că oricât de bună ar fi o lege electorală ea poate fi încălcată dacă tehnica şi procedura de aplicare nu sunt corecte şi riguroase;

Având în vedere:

• necesitatea egalităţii şanselor candidaţilor şi asigurarea dreptului de vot al tuturor cetăţenilor
• libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie fără influenţe de natura cadourilor, atenţiilor ori mitei electorale.
• obligativitatea ca autorităţile de stat să aibă o atitudine neutră în ceea ce priveşte implicarea lor în campania electorală şi separarea netă între partide şi stat, care să nu permită utilizarea de către partidele aflate la guvernare a resurselor publice în interese de partid
• modul determinant în care acurateţea listelor electorale trebuie să servească un scrutin corect
• necesitatea recredibilizării procesului electoral în conştiinţa cetăţenilor
• necesitatea imperativă de înlăturare a posibilităţilor de fraudare a alegerilor şi de eliminare a oricăror suspiciuni privind incorectitudinea procesului electoral
• principiul libertăţii mass-media şi accesul acesteia la fazele procesului electoral şi la susţinerea candidaţilor în mod nediscriminator iar reflectarea alegerilor să fie obiectivă şi neutră în special în media publică,

asigurarea corectitudinii alegerilor reprezintă cel mai important moment în vaţa unei naţiuni şi aceasta trebuie să vizeze cel puţin următoarele aspecte:

• Buletinele de vot trebuie astfel realizate încât să nu poată fi falsificate ori înlocuite cu altele.
• Să asigure secretul votului în sensul că nu trebuie să fie posibil să se facă o legătură între alegător şi buletinul de vot,
• Pe tot parcursul procesului de vot să existe transparenţă astfel încât cetăţenii, presa scrisă si mijloacele audiovizuale să aibă acces la toate fazele procesului.
• Să existe proceduri care să împiedice deturnarea voinţei electoratului şi contracararea celor peste 25 de metode, identificate până acum, de fraudare a alegerilor.

Pentru falsificarea unei bancnote, care are efect limitat în plan economico-financiar, (până la descoperirea falsului, bancnota circula de un număr de ori) falsificatorul prins este condamnat! Falsificarea voturilor sau alegerilor înseamnă deturnarea voinţei electoratului şi poate avea consecinţe dezastruoase asupra întregii ţări pentru lungi perioade de timp. De aceea se impune un buletin de vot şi o procedură de vot, riguroase şi sigure, care să permită prevenirea fraudelor electorale de orice fel, depistarea sigură a acestora şi sancţionarea lor severă, în condiţiile legii.

Votul electronic nu poate fi folosit în această etapă din cel puţin următoarele considerente:

-alegerile pot fi uşor fraudate prin manipularea softului. Dată fiind miza extrem de importantă a procesului electoral, precum şi ca urmare a faptului că, până acum, la fiecare alegeri au fost constatate fraude şi acuze de fraudare a votului, opinăm că există forţe interesate în fraudarea alegerilor iar acestea vor face totul pentru a le frauda. De aceea sistemul electronic, într-o ţară săracă şi în care sunt cumpărători şi vânzători de voturi, sistemele electronice de vot NU SUNT SIGURE. De altfel este de notorietate faptul că sisteme informaţionale dintre cele mai performante, respectiv chiar ale NASA, Pentagon, bănci, etc au fost penetrate.

-în plus, votul electronic de tipul „prêt à voter” permite alegătorului să rămână cu un cupon cu care să verifice dacă votul său a fost luat în considerare sau nu. Acest cupon însă reprezintă, şi acesta este cel mai periculos aspect, posibilitatea de a demonstra altora cum a votat. Aceasta înseamnă că, practic, acest tip de vot poate fi utilizat ca un mijloc de traficare a votului, respectiv un fel de perfecţionare a procedeului de fraudare cunoscut sub numele de „votul suveică”.

-la nivelul electoratului există o mare masă de electori care nu s-ar descurca şi care ar necesita asistenţă, fapt ce ar duce la influenţarea votului.

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, noi, iniţiatorii acestui proiect de lege am propus intezicerea acestuia din următoarele motive:

• Nu poate exista certitudinea votului secret şi onest, adică în concordanţă cu voinţa şi convingerea alegătorului, aflat în ţară sau în străinătate. Oricând, un emisar, reprezentând anumite interese, se poate prezenta la alegător, ori la mai mulţi alegători, oferindu-le sume de bani ori alte avantaje. Iar alegătorul va vota, în prezenţa acestui emisar, aşa cum emisarul îi va cere.
• Potrivit punctului 4. alin a. din Codul bunelor practici în materie electorală „Pentru fiecare persoană cu drept de vot, secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţie, a cărei nerespectare trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot al cărui conţinut a fost divulgat.” Ori votul prin corespondenţă nu poate oferi certitudinea îndeplinirii obligaţiei fiecărui alegător de a asigura secretul votului.
• Dată fiind miza alegerilor şi pornind de la practici recente privind coruperea unor alegători din străinătate, procedura votului prin corespondenţă ar reprezenta o fisură majoră a procesului electoral şi, de aceea, trebuie total înlăturată.

• În Raportul explicativ, adoptat de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002) se subliniază „3.2.3. 38. „…votarea prin corespondenţă poate fi folosită mult într-o ţară şi interzisă în alta pentru a evita pericolul unor eventuale falsificări electorale.” Şi, acest pericol, pentru România, este real. În numele şi în spatele unui principiu frumos, acela ca şi cetăţenii aflaţi în străinătate să-şi poată exercita dreptul la vot, practic, se pot face mari ilegalităţi şi se poate deturna voinţa electoratului.
  

• Pe de altă parte nu este moral ca viaţa şi destinele cetăţenlor rămaşi în România să fie determinate de semeni de-ai lor care trăiesc în democraţii consolidate şi au nivelul de trai cu totul altul decât cel din România şi care nu cunosc realităţile concrete din ţară, putând fi uşor manipulabili, votul prin corespondenţă reprezentând o modalitate perfectă de deturnare a voinţei acestora.

• În procesul electoral, practic, se aleg persoane care într-un fel s-au altul vor gestiona bugetul constituit din taxele şi impozitele pe care cei rămaşi în ţară le plătesc. Numai în mică măsură, ori deloc, le plătesc cei care se află în afara ţării. Din acest motiv este imoral ca unii să plătească taxe şi impozite şi alţii să decidă gestionarea lor. Este şi mai imoral ca acest fapt să se întâmple prin utilizarea unei proceduri, votul prin corespondenţă, nesigure şi uşor traficabile.

Faţă de cele de mai sus propunem spre dezbatere şi aprobare în procedură de urgenţă prezentul proiect de lege care ţine de aspectele tehnice ale desfăşurării scrutinului:

LEGE

privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea

prevenirii şi combaterii fraudei electorale

Art. 1. Buletinul de vot

1. Buletinul de vot pentru toate tipurile de alegeri – locale, generale, (parţiale sau totale) a celor prezidenţiale şi pentru referendum, – se va realiza în condiţii de imprimare şi având elemente de siguranţă ca la imprimarea bancnotelor.
2. Hârtia pe care va fi imprimat buletinul de vot       trebuie să fie hârtie filigran cu elemente de siguranţă tipice.
3. Buletinul de vot va avea o hologramă de conformitate, astfel încât, în plus, să facă dificilă şi să împiedice falsificarea buletinului de vot.
4. Fiecare buletin de vot va fi imprimat cu o serie corespunzătoare judeţelor ţării respectiv municipiului Bucureşti şi un număr unic având şase cifre, cu regim special. Numărul va fi scris şi cu ajutorul unui cod de bare care să permită scanarea. Acest număr este necesar, după deschiderea urnelor, pentru a verifica dacă există buletine multiple situaţie în care se vor analiza toate aceste buletine şi se vor identifica buletinele false prin compararea cu elementele de siguranţă prevăzute de către tipografie.
5. Seria şi numărul buletinului de vot vor fi imprimate şi pe cotorul care va rămâne în registrul de buletine după detaşarea buletinului de vot.
6. Seria şi numărul unic al buletinului vor fi plasate pe colţul buletinului astfel încât prin îndoirea şi lipirea acestui       colţ să fie acoperit numărul unic al buletinului. După îndoirea şi lipirea colţului, buletinul va fi semnat de către doi membri ai Comisiei de votare şi ştampilat cu ştampila Secţiei de vot. Prin îndoirea colţului şi acoperirea numărului unic al buletinului se asigură secretul votului. Adică nu se poate face corespondenţa între un buletin de vot şi alegător, pentru a se identifica astfel modul cum a votat.
7. Pe verso, colţul va fi negru astfel încât, după îndoire, să nu se poată vedea numărul unic.
8. În anexă este prezentată macheta buletinului de vot.
9. Buletinele de vot vor fi imprimate la o tipografie din afara ţării care va realiza buletinele cu toate elementele de siguranţă necesare, ca la bancnote, pentru a împiedica falsificarea buletinelor. Livrarea buletineor de vot se va face sub forma unor registre. (similar modului cum se livrează diplomele de studii) Buletinele de vot se detaşează, iar în registru va rămâne cotorul. În caz de dublură sau suspiciune privind veridicitatea unui buletin se va putea examina zona de detaşare atât la buletinul de vot cât şi la cotor.
10. Buletinele de vot vor fi imprimate într-un număr mai mare cu maxim 1% decât numărul alegătorilor pentru a putea fi înlocuite în cazul în care alegătorul greşeşte şi solicită un alt buletin de vot. Înlocuirea unui buletin de vot pentru un alegător se va face o singură dată. Buletinele de vot neutilizate la închiderea votului se anulează prin aplicarea unei ştampile cu amprenta „ANULAT”

Art. 2 Procedura de vot:

1. Buletinele tipărite şi transportate în condiţii de siguranţă maximă (cum se transportă bancnotele) sunt aduse la fiecare secţie de vot şi predate pe bază de proces verbal.
2. La fiecare secţie de vot buletinele de vot sunt verificate, se înregistrează într-un proces verbal, seria şi numerele buletinelor primite, „de la nr…. până la nr…”se îndoaie colţul fiecărui buletin de vot şi se lipeşte prin umezirea lipiciului cu care buletinul este prevăzut şi menţinerea apăsat câteva secunde a părţii care se lipeşte.
3. Colţul lipit se semnează de către preşedintele secţiei de votare şi de către un membru al Comisiei şi se ştampilează astfel încât o parte a amprentei ştampilei să rămână imprimată pe colţul îndoit iar cealaltă parte pe faţa buletinului de vot. Buletinele astfel pregătite se amestecă şi apoi se aşază în teancuri în vederea înmânării câte unui singur buletin de vot, alegătorului care îndeplineşte condiţiile pentru a-şi exercita dreptul de vot şi care se prezintă în acest scop la secţia de votare.
4. Buletinul de vot este ştampilat pe verso cu ştampila de control a secţiei de votare.
5. Când se prezintă un alegător, după legitimare şi bifarea în lista de alegători, acesta primeşte un buletin de vot cu colţul îndoit lipit, ştampilat, şi semnat pe colţul îndoit.
6. Alegătorului i se va aduce la cunoştinţă că nu are voie cu aparate de fotografiat sau telefoane mobile în cabina de vot. Obligatoriu, acestea vor fi lăsate la Comisie în perioada cât se va afla în cabina de vot.
7. Alegătorul preia buletinul de vot şi ştampila şi intră în cabina de vot.
8. În cabina de vot ştampilează căsuţa corespunzătoare voinţei şi opţiunii sale.
9. Împătureşte buletinul de vot astfel încât să se vadă pe verso ştampila de control.
10. Introduce în urna transparentă buletinul de vot. În întregul proces de vot nu vor fi admise decât urne transparente şi sigilate.
11. Înapoiază ştampila şi primeşte documentul de identitate cu menţiunea „Votat”
12. Pleacă din secţia de votare.
13. Procedura se repetă pentru fiecare alegător în parte până la ora închiderii secţiei de votare.
14. Pe toată durata votării presa scrisă şi audiovizuală va avea acces în orice secţie de votare în limita a maxim trei reprezentanţi ai unui organism de presă simultan. Reprezentanţii presei vor avea o legitimaţie specială cu menţiunea „Acreditat pentru scrutinul din data de….” O persoană astfel acreditată are dreptul să intre în oricare secţie de vot din ţară sau din străinătate.
15. Secţiile de vot vor fi amenajate pe teritoriul României iar în afara ţării numai acolo unde sunt comunităţi semnificative ale diasporei româneşti care se înscriu pe listele electorale şi care sunt transmise cu cel puţin două luni înainte Autorităţii Electorale Permanente. Secţiile de vot din afara ţării trebuie organizate după aceleşi reguli ca şi secţiile din ţară. Organizarea secţiilor de votare din afara ţării va fi făcută de către un organism neutru, respectiv de către Autoritatea Electorală Permanentă. Şi în secţiile de votare din afara ţării este obligatorie participarea reprezentanţilor partidelor care au înscrise candidaturi în cel puţin 30% din circumscripţiile electorale. Lipsa acestor reprezentanţi din cadrul Comisiei electorale din secţiile din afara ţării conduce la anularea alegerilor din aceste secţii.
16. Toţi alegătorii din ţară care doresc să-şi exercite dreptul de vot trebuie să se prezinte
    exclusiv la secţiile de votare unde îşi au domiciliul. Alegătorii din afara ţării vor putea vota exclusiv la secţiile la care s-au înscris. Înscrierea alegătorilor în aceste secţii se va face cu minim 70 de zile înaintea alegerilor.
17. Toate listele electorale vor fi publice atât în format imprimat cât şi pe internet. Publicarea listelor electorale va fi făcută cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor pentru a exista posibilitatea depistării eventualelor erori şi corectării acestora.
18. La secţiile       de votare, prezenţa observatorilor acreditaţi de către candidaţi va fi permisă necondiţionat atât în timpul votării cât şi în timpul numărării voturilor ;
19. Secţiile de vot vor fi prevăzute cu camere de luat vederi (web-cam) conectate la internet în fiecare încăpere unde sunt cabine de vot, urne de vot şi unde se numără voturile.
20. Secţiile de vot vor fi prevăzute cu scanere pentru scanarea codului de bare al buletinelor de vot, în vederea transmiterii acestora la unul ori mai multe servere pentru verificarea existenţei posibilelor voturi multiple. (Scanerele pot fi folosite şi pentru eventuala numărare a opţiunilor de vot în situaţia în care acestea sunt proiectate pentru a fi compatibile cu o astfel de procedură. Varianta oficială a rezultatelor votului din fiecare secţie de votare este varianta numărării manuale a opţiunilor de vot.
21. Nu se admite votul prin corespondenţă.
22. După încheierea votării se strâng toate ştampilele, tuşierele şi buletinele de vot rămase neutilizate şi se depozitează într-un dulap transparent care se închide şi se sigilează . Dulapul va rămâne sub pază până la predarea buletinelor de vot către Arhivele Naţionale ale României.
23. Se desigilează urnele de vot şi se depun buletinele de vot pe masa de numărare.
24. Se dezlipeşte colţul îndoit al buletinelor de vot extrase din urna de vot.
25. Se scanează codul de bare al fiecărui       buletin de vot în vederea depistării buletinelor multiple. (se verifică numărul unic al buletinului de vot) Dacă apar buletine de vot multiple acestea se verifică din punctul de vedere al elementelor de siguranţă, se expertizează, se confruntă cu cotorul buletinului, în vederea identificării buletinului original iar cele care se stabilesc de către comisia electorală a secţiei ca fiind false se anulează. Verificarea se va face conform procedurii indicate de către tipografia care a imprimat buletinele.
26. Se numără şi se centralizează opţiunile de vot.
27. Se întocmeşte şi se semnează procesul verbal tipizat, imprimat în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi buletinul de vot, privind rezultatul votului din secţie. Imediat după semnare, procesul verbal se scanează şi se afişează pe internet în cadrul unui program informatic astfel încât să poată fi consultat de către oricine este interesat, prin racordarea la internet. Listele electorale de la fiecare secţie de vot, pe care alegătorii au semnat că au votat, vor fi scanate (fără câmpul cu adresa alegătorilor) şi copiate. O copie a acestor liste se afişează la secţia de vot. O copie scanată se postează în termen de maxim o oră de la ora încheierii votului.
28. Se transmit originalele proceselor verbale la Biroul Electoral.
29. Se centralizează datele şi se comunică rezultatele votului.
30. În cazul în care sunt contestaţii se aplică procedura din legea electorală.
31. După soluţionarea contestaţiilor se comunică rezultatul final al votului.
32. Buletinele de vot utilizate se îndosariază şi se arhivează, la Arhivele Naţionale ale României, până la alegerile următoare. Persoanele care au suspiciune pot face pe cheltuiala lor controlarea în arhivă şi renumărarea votului.
33. Se interzice oferirea de bani, cadouri de orice fel sau alte foloase în scopul determinării persoanelor de a vota într-un fel sau altul.

Art 3. Sancţiuni

Încălcarea prevederilor prezentei legi se sancţionează după cum urmează:

1. Falsificarea unuia sau mai multor buletne de vot se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. Pentru săvârşirea faptei împreună cu alte persoane, sancţiunea se majorează cu 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
2. Falsificarea procesului verbal de consemnare a rezultatelor alegerilor ori modificarea rezultatelor alegerilor după ce acestea au fost stabilite       de către Comisiile electorale se sancţionează cu închisoare de la 5 la 10 ani. Pentru săvârşirea faptei împreună cu alte persoane, sancţiunea se majorează cu 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
3. Fapta unei persoane de a da bani sau alte foloase unui alegător în scopul determinării acesteia de a vota un anumit candidat sau partid constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 5 ani.
4. Fapta unei persoane de a primi bani sau alte foloase       în schimbul votului reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.
5. Încălcarea cu vinovăţie a prevederilor articolului 2 alin. 1; 2; 3; 4 şi 5 cu privire la exercitarea atribuţiilor persoaneleor implicate în procesul electoral, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 la 1000 lei.
6. Încălcarea de către alegători a art. 2 alin. 6 se sncţionează cu confiscarea aparatelor şi amendă de 500 lei.
7. Încălcarea articolului 2 alin 14 privind interzicerea accesului persoanelor acreditate în cadrul secţiei de votare se sancţionează cu amendă penală de 2000 lei sau 6 luni închisoare.
8. Încălcarea articolelor 19; 22; 27; 28; 29 şi 32 se sancţionează cu amendă contravenţională de 2000 lei.

Art. 4. Dispoziţii finale.

1. Prezenta lege complează Legea electorală şi Legea referendumului.

2. Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

3. Prin intrarea în vigoare a acestei legi se abrogă prevederile contrare din actele normative care reglementează domeniul.

COMUNICAT

Potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind democraţia prin drept[1], în conformitate cu art. 65 din Codul bunelor practici în materie electorală trebuie evitată modificarea sistemelor de scrutin cu mai puţin de un an înainte de alegeri[2]
În Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata în 2011[3] la Art.27 se precizează: „(1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.
Prin OUG 45/2014[4] privind modificarea si completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, se modifică, încălcându-se recomandările Comisiei de la Geneva, termenul de depunere a candidaturilor, mărindu-se timpul de 30 de zile la 40 de zile.
În acest fel, se reduce perioada de strângere a semnăturilor pentru susţinerea candidaţilor cu 10 zile.
Cei mai afectaţi de această modificare antieuropeană, care încalcă prevederile patrimoniului electoral european sunt candidaţii independenţi. Dar poate chiar asta s-a urmărit: să li se mai dea o lovitură candidaţilor independenţi.
Prin urmare, solicităm de urgenţă abrogarea cel puţin a art. 11 din OUG 45/2014. În fapt solicităm abrogarea întregii OUG pentru că încalcă prevederile patrimoniului electoral european, în sensul, că modifică sistemul de scrutin cu mai puţin de 1 an de la data alegerilor, respectiv cu 4 luni înainte de data alegerii. În acest mod cei mai prejudiciaţi sunt candidaţii independenţi cărora li se iau 10 zile din timpul de strângere a semnăturilor.
Această încălcare grosolană a principiilor democraţiei ne situează în afara statului de drept.
31.08.2014
Prof. Ioan Ghişe, senator independent de Braşov
[1] COMISIA EUROPEANĂ PENTRU DEMOCRAŢIE PRIN DREPT (COMISIA DE LA VENEŢIA) Codul bunelor practici în materie electorală Linii directoare şi raport explicativ   adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)
[2] Art. 65. „Ceea ce trebuie evitat, este nu atât modificarea sistemelor de scrutin- ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite – ci modificarea lor frecventă   sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”
[3] Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 12 septembrie 2011
[4] Art. 11. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Art. 27 (1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de data alegerilor.” Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 27 iunie 2014

COMUNICAT DE PRESĂ

Aduc la cunoştinţa cetăţenilor pozitia mea faţă de evenimentele ultimelor zile:

     1- Solicit primului ministru al Guvernului să promoveze de urgenţă reglementările necesare pentru a asigura alegeri corecte, nefraudate, potrivit proiectului de lege depus la Parlament şi la Guvern, la data de 14 august,a.c., cu nr. 436 la Biroul Permanent al Senatului.

     Doar aşa se va putea împlini un criteriu democratic esenţial în statul de drept şi s-ar putea demonstra buna credinţă a Guvernului privind organizarea corectă a alegerilor prezidenţiale, în condiţiile în care premierul este candidat la alegeri iar listele electorale permanente NU au fost actualizate de doi ani nici până astazi.

     Amintim ca premierul Ponta, cu ocazia altor alegeri, a declarat ca : “maşinăria lor de furat a funcţionat mai bine decât a noastră”.

     Prin urmare, pentru a credibiliza votul şi pentru a elimina posibilităţile de fraudare, se impun buletine de vot înseriate şi tipărite pe hârtie care sa contina elemente de siguranţă.

     Tipărirea buletinelor de vot în procedura de până acum reprezintă o dovadă certă a intenţiilor de fraudare a alegerilor, intenţii sesizate şi de către alte forţe politice precum şi de societatea civilă.

   Este imperios necesar ca “maşinării de furat” voturi să nu mai poată funcţiona in tara noastra.

       2- Apreciem ca OUG privind migraţia primarilor este profund neconstituţională (deoarece se încalcă în mod vădit prevederile art.115 din Constituţie) şi se suspendă printr-un abuz al Guvernului executarea unei legi în vigoare.

     Această ordonanţă de urgenţă subminează calitatea Parlamentului de unică autoritate legislativă şi generează instabilitate şi haos în administraţia publică locală doar cu scopul abuziv şi declarat de consolidare a puterii guvernamentale.

       3- Solicit pentru a cincea oara în ultimii doi ani, presedinţilor camerelor Parlamentului şi Birourilor Permanente să introducă pe Ordinea de zi a Parlamentului, proiectul de Hotărâre privind finalizarea procedurii referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al Romaniei, potrivit voinţei exprimate de către popor şi potrivit Hotararii nr. 34/2012 , art. 3 a Parlamentului.

       In condiţiile în care statisticile oficiale (4 august 2013, INS) arată că există 16,3 milioane de cetăţeni români adulţi iar la referendum au participat 8,5 milioane de alegatori, ceea ce demonstrează că referendumul national din 2012 a fost valabil, constituie o gravă încalcare a Constituţiei şi a statului de drept menţinerea în mod infracţional în funcţia de preşedinte al României a cetateanului Traian Băsescu, uzurpator de calităţi oficiale, suspendat de catre Parlament prin Hotararea nr. 33/2012 şi demis de catre popor la referendumul naţional din 29 iulie 2012.

          Bucureşti, 29 august 2014

                                                              prof. Ioan Ghişe, senator independent.

COMUNICAT AL DOMNULUI SENATOR IOAN GHISE

COMUNICAT DE PRESĂ

Aduc la cunoştinţa cetăţenilor poziţia mea faţă de evenimentele ultimelor zile:

     1- Solicit primului ministru al Guvernului  să promoveze de urgenţă reglementările  necesare pentru a asigura alegeri corecte, nefraudate, potrivit proiectului de lege depus la Parlament şi la Guvern, la data de 14 august 2014,  cu nr. 436 la Biroul Permanent al Senatului.

      Doar aşa se va putea împlini un criteriu democratic esenţial în statul de drept şi s-ar putea demonstra buna credinţă a Guvernului privind organizarea corectă a alegerilor prezidenţiale, în condiţiile în care premierul este candidat la alegeri, iar listele electorale permanente NU au fost actualizate de doi ani, nici până astăzi. 

      Amintim ca premierul Ponta, cu ocazia altor alegeri, a declarat ca : “maşinăria lor de furat a funcţionat mai bine decât a noastră”.

      Prin urmare, pentru a credibiliza votul şi pentru a elimina posibilităţile de fraudare, se impun buletine de vot înseriate şi tipărite pe hârtie care să conţină elemente de siguranţă.

     Tipărirea buletinelor de vot în procedura de până acum reprezintă o dovadă certă a intenţiilor de fraudare a alegerilor,  intenţii sesizate şi de către alte forţe politice precum şi de societatea civilă.

    Este imperios necesar ca “maşinării de furat” voturi să nu mai poată funcţiona în ţara noastră. 

       2-  Apreciem ca OUG privind migraţia primarilor şi a celorlalţi aleşi locali este profund neconstituţională (deoarece se încalcă în mod vădit prevederile art.115 din Constituţie)  şi se suspendă printr-un abuz al Guvernului executarea unei legi în vigoare.

     Această ordonanţă de urgenţă subminează calitatea Parlamentului de unică autoritate legislativă şi generează instabilitate şi haos în administraţia publică locală doar cu scopul abuziv şi declarat de consolidare a puterii guvernamentale.

       3-  Solicit, pentru a cincea oara în ultimii doi ani, presedinţilor camerelor Parlamentului şi Birourilor Permanente să introducă pe Ordinea de zi a Parlamentului, proiectul de Hotărâre privind finalizarea procedurii referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de Preşedinte al României, potrivit voinţei exprimate de către popor şi potrivit Hotărârii nr. 34/2012, art. 3 a Parlamentului.

       În condiţiile în care statisticile oficiale (4 august 2013, INS) arată că există  16,3 milioane de cetăţeni români adulţi, iar la referendum au participat 8,5 milioane de alegatori, ceea ce demonstrează că referendumul naţional din 2012 a fost valabil, constituie o gravă încălcare a Constituţiei şi a statului de drept menţinerea în mod infracţional în funcţia de preşedinte al României a cetăţeanului Traian Băsescu, uzurpator de calităţi oficiale, suspendat de catre Parlament prin Hotărârea nr. 33/2012 şi demis de catre popor la referendumul naţional din 29 iulie 2012.

Bucureşti, 29 august 2014  

prof. Ioan Ghişe, senator independent.

3 PAŞI pentru semnarea listei

DACĂ semnaţi LISTA GHIŞE Preşedinte CANDIDEZ !
Stimaţi cetăţeni,

Pentru a putea să candidez la funcţia de Preşedinte al României am nevoie de 200.000 de semnături de la dvs.
            Precizez că, în conformitate cu legislaţia actuală, semnarea acestor liste nu însemnă, în mod neapărat şi o opţine de vot, ci doar o şansă pentru mine de a intra în cursa electorală, o şansă de a vă descrie cum văd eu viitorul României.
            O persoană are dreptul să semneze o SINGURĂ DATĂ, pe lista unui SINGUR CANDIDAT.

3 PAŞI pentru semnarea listei :

1.-UNDE TREBUIE SĂ SEMNAŢI
            Tipăriţi lista de semnături pe care o aveţi ataşată prezentului mesaj e-mail în numărul de exemplare care vă este necesar.
            O listă permite semnarea de către 6 persoane.
            Cu cât mai multe semnături reuşiţi să adunaţi CU ATÂT MAI BINE !
2.-CUM TREBUIE SĂ SEMNAŢI
            Conform procedurii ataşate prezentului mesaj e-mail.
            Este absolut necesar să completaţi şi semnaţi declaraţia pe proprie răspundere de la sfârşitul fiecărei liste.
              Aceeaşi persoană poate să semneze declaraţia pe oricâte liste, dar nu poate semna, ca şi susţinător, decât o singură dată.
3.-CE FACEŢI DUPĂ CE SEMNAŢI
            Puneţi listele într-un plic şi expediaţi-le la adresa poştală:
Cabinet senatorial IOAN GHIŞE
Braşov, Str. Memorandului, nr.33, CP500045

Persoanelor care NU AU POSIBILITĂȚI MATERIALE pentru a trimite listele cu semnături prin POȘTĂ, le solicit să îmi trimită numele și adresa poștală prin e-mail, sau telefon, sau SMS și vor primi un plic cu liste de semnături de completat și un plic timbrat cu adresa Cabinetului senatorial IOAN GHIȘE tipărită, care se poate pune în orice cutie poștală.

Prin intermediul e site-ului, blogului şi paginii de Facebook puteţi afla :
            - datele de contact ale voluntarilor care adună semnături în localitatea dvs.;
            - fundamentarea candidaturii mele la Preşedinţia României;
            - anunţuri, ştiri, comunicate şi articole despre activitatea şi opiniile mele.

Vă rog să retransmiteţi acest mesaj către toţi cunoscuţii dvs., fiecare semnătură contează. Dacă semnături nu sunt ... nici candidatură nu este !
Vă mulţumesc anticipat pentru susţinerea şi efortul dvs.
Cu stimă,
IOAN GHIŞE, Senator independent de Braşov

DATE de CONTACT
E-MAIL: audiente@ghise-ioan.ro<mailto:audiente@ghise-ioan.ro>   vicobnoru@yahoo.fr<mailto:vicobnoru@yahoo.fr>
SITE: http://www.ghise-ioan.ro
BLOG: http://ioanghisepnl.wordpress.com
FACEBOOK: https://www.facebook.com/Ioan.Ghise.Presedinte
TELEFON: 0747162024, 0769629241, 0728220412.

Multumiri !Sa auzim de bine !
Cu stima !Prof. Ioan Ghise

SENATORUL IOAN GHISE SI CAMPANIA SA LA PRESEDINTIA ROMANIEI

PENTRU CEI INTERESATI IN SUSTINEREA DOMNULUI SENATOR IOAN GHISE LA PRESEDINTIA ROMANIEI VA PROPUNEM SA STUDIATI CITEVA MATERIALE CE ÎI APARTIN :

I. -  PROGRAM POLITIC

PENTRU CETĂŢENII ROMÂNI ŞI PENTRU ROMÂNIA

“Cooperare pentru bunăstare şi dezvoltare, pentru unitate naţională şi spirit constructiv “. 

În primul alineat al articolului 47 din Constituţia României, se menţionează, în mod expres: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

Potrivit articolului 80 din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul roman si veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Este rolul Preşedintelui României să fie iniţiatorul realizării acordurilor politice si sociale pentru unitate naţională şi pentru politici publice, bazate pe parteneriatul societăţii civile cu autorităţile publice.

Scopul propunerilor din programul politic este să redea cetăţenilor români încrederea si garanţia că România poate fi condusă bine si cinstit pentru creşterea bunăstării  cetăţenilor români şi mai binele generaţiilor viitoare.

PROPUNERI DE PROGRAM POLITIC

1- Continua guvernare bazată pe majorităţi parlamentare solide sau, ideal, cel puţin o perioadă, pe un Guvern de  uniune naţională potrivit reprezentativităţii parlamentare. Potrivit Constituţiei, Guvernul este al Romaniei şi nu al majorităţii parlamentare contra opoziţiei parlamentare.

2- Promovarea şi implementarea politicilor publice pe baza de Acorduri între societatea civilă, mediul de afaceri  şi administraţia publică.

3- Promovarea şi dezvoltarea democraţiei participative valorificând instrumentele oferite de tehnologia IT &C.

4- Construcţia României pe modelului statului bunăstării.

Creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice iar creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.

5- Realizarea unui Acord politic şi social  privind  ALINIEREA SALARIULUI MEDIU ŞI A SALARIULUI MINIM DIN ROMÂNIA CU SALARIILE MEDII, RESPECTIV CU SALARIILE MINIME DIN ŢĂRILE DEZVOLTATE ALE U.E., într-un orizont de timp de 10-15 ani potrivit unei viziuni comune a societăţii civile, a mediului de afaceri  şi a administraţiei publice.

6- Realizarea unui Acord politic privind trecerea mai rapidă a României la moneda euro.

7- Realizarea Acordurilor politice si sociale pentru susţinerea financiară pentru dezvoltarea domeniilor de prioritate strategica precum sănătatea, învăţământul, agricultura şi infrastructura de transport.

8- Realizarea Acordului politic şi social pentru definirea  nivelului de schimbare politică a demnitarilor publici numiţi politic, a criteriilor de moralitate şi onorabilitate pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a accede în funcţii publice precum şi instituirea de standarde de performanţă pentru aceştia. Un acord similar se impune şi pentru persoanele care candidează pentru funcţii eligibile.

9- Realizarea Acordurilor politice şi sociale privind  reprofesionalizarea cetăţenilor români potrivit necesităţilor de competenţe ale lumii globalizate şi învăţarea continuă pe tot parcursul vieţii.

10- Realizarea Acordurilor politice şi sociale privind promovarea tehnocraţilor pe criterii de meritocraţie în funcţii şi demnităţi publice.

11- Realizarea Acordurilor politice şi sociale pentru crearea cadrului legislativ şi instituţional pentru monitorizarea de către societatea civilă a cheltuirii banilor publici.

12- Realizarea parteneriatelor de control de stat între autorităţi publice şi persoane fizice şi/sau persoane juridice.

13- Realizarea Acordului politic şi social privind valorificarea avuţiei naţionale,  în prezent şi în viitor.

O viziune - Program strategic

de aliniere a salariului mediu din România la salariul mediu al ţărilor europene

Elaborarea unui program ferm, consecvent şi într-un orizont de timp rezonabil, 10-15 ani, de aliniere a salariului mediu din România la salariul mediu al ţărilor europene dezvoltate este în viziunea mea, cheia principală, ce va permite ruperea cercului vicios în care România se află în ceea ce priveşte nivelul salariilor şi nivelul productivităţii muncii. 

Tot mai des se invocă  lipsa de productivitate a românilor şi, ca o consecinţă imediată, se spune că nu pot fi mărite salariile.

   Pe de altă parte, la  nivelul actual al salariilor, românii nu sunt stimulaţi să muncească eficient şi cu productivitate crescută.  Şi, evident, nu o fac.

Ba, mai mult, unele lucrări ştiinţifice relevă că această muncă, având o productivitate scăzută, reprezintă chiar o formă de protest, de rezistenţă pasivă a acestora faţă de neplata muncii lor.

   Aşadar, nu se măresc salariile pentru că nu avem productivitate crescută şi nu avem productivitate crescută pentru că salariile sunt mici şi nu se măresc.

 Acesta este cercul vicios în care ne aflăm şi, dacă vom continua să menţinem nivelul salariilor scăzut, vom fi condamnaţi la stagnare, regres şi migraţia forţei de muncă din România.

Prin urmare, ruperea acestui cerc vicios este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea României.

Însă, din cele  de mai sus, nu trebuie trasă concluzia că românii nu ar fi capabili să muncească eficient, cu o mare productivitate a muncii şi la standarde de calitate ridicate.

Că nu este aşa o dovedesc cei peste  trei milioane de români care muncesc în străinătate, care sunt căutaţi în cele mai diferite profesii şi care, de cele mai multe ori, îi întrec în productivitate, calitate şi ingeniozitate pe autuhtonii din ţările în care au ales să lucreze. De ce oare?

Pentru că acolo, în ţările europene dezvoltate, sunt bine plătiţi. 

Poate nu sunt plătiţi cât autohtonii, dar, oricum, mult mai bine decât în România.

În fapt, pentru un salariu mediu lunar de 162 de euro, la nivelul anului 2012, cu preţuri în România mai mari decât în ţările occidentale, cât să munceşti şi, mai ales, de ce să o faci?

Aşadar soluţia ruperii cercului vicios o reprezintă un program de aliniere a salariilor din România la salariile din statele occidentale.

   Acest program va trebui să fie negociat cu  instituţiile publice, entităţile economice, salariaţii şi pensionarii din România.

Aceasta reprezintă ideea forţă, fundamentală a programului meu şi orice politică publică se va face pornind de la dinamica acestui indicator.

Propunerea noastră iniţială este:

salariul mediu va trebui să ajungă în urmatorii cinci ani la cel puţin  60% din salariul mediu european, urmând ca  în alţi 5 ani să ajungă la 75% şi, încă în 5 ani, să egaleze salariul mediu european. La fel şi pentru salariul minim.

Cu siguranţă, preşedintele ţării nu poate, el personal, să mărească salariile şi nici nu are această prerogativă.

Dar el, Preşedintele României, are, printre altele, obligaţia de a veghea la buna funcţionare a statului şi a instituţiilor sale în consens cu prevederile constituţionale.

 Iar la articolul 47 din Constituţie, se menţionează în mod expres:

 „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

 În prezent, statul şi instituţiile sale funcţionează astfel încât să asigure cetăţenilor un trai decent?

   Răspunsul, fără nici un fel de ezitare, este NU.

 De aceea, îi revine Preşedintelui României obligaţia de a iniţia consultări pentru găsirea de soluţii care să conducă la respectarea acestei prevederi constituţionale.

Şi, deşi nu face parte din Executiv, Preşedintele României poate avea o viziune pe care să o supună dezbaterii publice şi în cadrul consultărilor, astfel încât Guvernul să-şi stabilească propriul program privind această problemă.

   După cum se cunoaşte, nivelul de trai este condiţionat, pe de o parte, de nivelul de dezvoltare economio-socială al unei ţări şi, de asemenea, de nivelul de implicare al statului în susţinerea cetăţenilor aflaţi în situaţii dificile.

Din păcate, tocmai în perioada crizei, adică atunci când oamenii se aflau în cea mai mare dificultate, Statul Român a ales cea mai proastă politică posibilă.

Şi anume, să se retragă cât mai mult din economie şi din protecţia socială, considerând că statul paternalist ar fi de natură comunistă şi, prin urmare, nu ar mai corespunde paradigmei sistemului capitalist în care economia românească evoluează. Nimic mai fals.

Gândirea economică şi politică a lumii a promovat de mult măsuri protecţioniste pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor săi.

De fapt, modelul statului bunăstării presupune că statul are un rol important şi activ în asigurarea bunăstării cetăţenilor  prin mecanisme care să asigure echitate şi echilibru social  între diversele categorii sociale şi, evident, pacea socială.

   Aceste obiective se asigură prin politici sociale, solidaritate socială, sprijinirea grupurilor defavorizate şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală şi profesională.

Şi aceste problematici nu sunt de sorginte comunistă.

   Este adevărat că statul comunist a pus un accent sporit pe astfel de componente de protecţie socială, însă ele au fost preluate de la alte sisteme de gândire socio-eonomică.

   „Primele iniţiative ale statului bunăstării modern nu aparţin unor ţări socialiste, ci au încercat să propună soluţii sociale la situaţii de criză ale pieţei în Germania (modelul asigurărilor sociale al lui Bismark), SUA (modelul keynesian) sau Marea Britanie (raportul Beveridge) (vezi şi Waddan, 1997)” [1] .

   Din punctul de vedere al salariului  minim lunar, România se situează pe ultimul loc loc în Europa (2012: 162 euro/lună) astfel că, potrivit acestui indicator, riscul de sărăcie în România este extrem de ridicat.

Însă, în ultimele decenii şi în special în perioada de criză, economia românească a fost supusă unui proces haotic şi, de multe ori, corupt de destructurare ca urmare a unor politici de privatizare proaste, astfel încât ramuri întregi ale economiei au fost distruse, fabricile au fost demolate, iar maşinile, utilajele şi instalaţiile au fost tăiate şi vândute la fier vechi.

Ca atare, în ultimii ani şi în special în perioada crizei, economia a fost în general în descreştere.

Odată cu descreşterea economiei a descrescut până la anulare şi nivelul de protecţie socială aducând  întregi segmente populaţionale în situaţii disperate. Pe mulţi cetăţeni, astfel de situaţii i-au determinat să părăsesca ţara, iar pe alţii i-au adus în situaţii dramatice.

   În concluzie, aceşti ani au fost deosebit de grei, în special pentru populaţie ca urmare a politicilor publice proaste şi a cheltuirii nechibzuite a banului public.

Ca urmare a acestor măsuri, populaţia practic s-a revoltat,  iar în urma unor largi demonstraţii în peste 60 de oraşe din ţară, Guvernul a fost schimbat.

Cu toate acestea, cercul vicios „nivelul productivităţii – nivelul salariilor”, nu a fost rupt.

   Cum se va putea face această aliniere a salariilor din România la nivelul salariilor europene?

Evident nu este un proces simplu şi nu se poate face bâtând din palme.

Dar, în viziunea noastră, acest lucru, absolut necesar, este posibil de realizat în baza unui program strategic într-un orizont de timp de 10-15 ani cu negocierea şi acceptarea acestuia de către întreaga societate.

   Punctul de pornire al  acestui  proces îl constituie viziunea potrivit căreia numai creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice, iar creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.

Punerea în funcţiune a acestui motor, pe baze sănătoase şi cu o alinierea treptată, cu un indice anual de creştere a salariilor, astfel încât, în orizontul de timp avut în vedere, presupune, în viziunea noastra, pe care o voi supune dezbaterii publice şi consultărilor cu executivul, următoarele

direcţii principale de acţiune şi decizie:

·   Stabilirea unui ritm anual de creştere a salariilor ce trebuie să fie cunoscut şi acceptat de întreaga societate

·   Relansarea  activităţii sectorului privat  ca principalul  producător de valoare adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul. Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea  ca

efect creşterea veniturilor bugetare care voar permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.

·   Utilizarea fondurilor structurale prin simplificarea accesului la aceste fonduri şi absorbţia în proporţie de 100% a acestora. Implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, de asemenea, va duce la creşterea veniturilor bugetare.

·   Altă direcţie importantă o reprezintă iniţierea unui vast program de reindustrializare şi de investiţii publice finanţate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la FMI şi de la diverse fonduri suverane de investiţii.  Acestea vor fi generatoare de cerere de produse şi servicii, pe orizontală. Toate acestea vor fi, la rândul lor, purtătoare de taxe şi impozite care, de asemenea, vor alimenta bugetul.

·   Revizuirea din temelii a modului cum sunt exploatate resursele naturale ale României în sensul că acestea vor trebui exploatate în baza unor contracte de asociere a statului român în parteneriat public-privat. De aici vor putea proveni importante surse ce vor alimenta bugetul.

Alte direcţii necesare şi complementare direcţiilor strategice de mai sus şi care trebuie avute în vedere, sunt:

·                           Trecerea cât mai rapid la moneda euro.

·                           Reindustrializarea economiei româneşti.

·                           Reformarea din temelii a politicilor fiscale.

De asemenea, este necesară schimbarea paradigmei falimentare de ieşire din criză prin austeritate, ce s-a dovedit a fi o piedică majoră în calea ieşirii din criză.

Reducerea consumului a condus la scăderea cererii, la falimente, şomaj şi la toate relele care provin din acestea.

Prin urmare, trebuie adoptate politici de creştere economică bazate pe opţiunile strategice menţionate mai sus şi ţinând seama de posibilele priorităţi de dezvoltare pe care, în urma analizei, le vom putea defini.

În viziunea noastra, România are un mare potenţial de creştere în domeniile

·                           agricultură

·                           industria energetică

·                           industria IT

·                           turism

·                           servicii.

Direcţiile strategice de mai sus presupun următoarele acţiuni concertate:

1.Creşterea investiţiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică şi inovare.

·                           Facilităţi fiscale care să permită la maximum creşterea profitului întreprinderilor inovative.

·                           Iniţierea  şi simplificarea programelor de subvenţii în scopul asigurării fondurilor pentru întreprinderile inovative care au nevoie de astfel de susţinere financiară.

·                           Utilizarea politicilor de achiziţii guvernamentale care să favorizeze inovaţiile româneşti.

·                           Promovarea şi atribuirea capitalurilor de risc în favoarea inovatorilor.

·                           Revizuirea legislaţiei legii drepturilor de autor şi a Legii brevetelor în scopul de a încuraja inovaţiile din România şi realizarea de investiţii bazate pe invenţii şi creativitate.

·                           Încurajarea societăţilor aflate sub control străin de a obţine de la societăţile mamă cât mai multe transferuri tehnologice şi clauza de exclusivitate.

·                           Încurajarea întreprinderilor româneşti de a înlocui produsele şi tehnologiile vechi, depăşite moral, care sunt mari consumatoare de energie şi materii prime, cu produse şi tehnologii noi, modernizate şi care să ofere avantaje competitive.

2.Accelerarea ritmului de difuzare şi implementare a informaţiilor tehnologice de vârf

·                           Coordonarea şi stimularea activităţilor teritoriale pentru a deveni centre de inovaţii şi creativitate de excelenţă.

·                           Sprijinirea acestui tip de cercetare şi stimularea cooperării cu universităţile care au rezultate semnificative în domeniul cercetării.

·                           Stimularea găsirii de soluţii inovative şi protecţia acestora prin brevete de invenţii şi copyright.

·                           Sprijinirea OSIM pentru reducerea timpului de răspuns la solicitările inventatorilor şi sensibilizarea publicului privind valoarea  acestuia ca sursă de informare tehnică şi tehnologică.

3.Redefinirea rolului şi importanţei cercetării de tip guvernamental

·                           Realizarea unui  mecanism de analiză diagnostic şi evaluare  eficientă în probleme de ştiinţă şi tehnologie la nivelul Comisiilor parlamentare.

·                           Elaborarea unei politici coerente privind iniţierea, modernizarea şi înzestrarea laboratoarelor  de cercetare publice şi private, dar şi realizarea unei reţele naţionale de laboratoare de cercetare, cel puţin în domeniile prioritare.

·                           Facilitarea accesului sectorului privat la reţeaua de laboratoare naţionale de cercetare, inclusiv cele universitare de stat.

4.Redefinirea şi recunoaşterea rolului şi importanţei cercetării de tip universitar

·                           Încurajarea întreprinderilor private de a realiza împreună activităţi de cercetare-dezvoltare.

·                           Iniţierea unor programe  pentru subvenţionarea cercetării de tip universitar şi, în special, a cercetărilor ce conduc la produse şi tehnologii care să fie aplicate în producţie.

·                           Simplificarea procedurilor privind competiţiile de proiecte şi finanţarea proiectelor de cercetare care obţin un anumit punctaj.

·                           Încurajarea universităţilor de a se specializa în domenii de cercetare pe baza unor programe cu sprijin guvernamental.

5.Utilizarea fondurilor structurale

Un aspect important în ceea ce reprezintă perspectivele economiei Românie îl reprezintă absorbţia fondurilor europene.

Acestea reprezintă o sursă de finanţare nerambursabilă, deosebit de importantă, cu toate că negocierea acestor fonduri a fost făcută, comparativ cu alte ţări europene, destul de nefavorabil pentru România.

Astfel, în timp ce  toate celelate ţări europene  primesc de la UE sume de peste 2000 de euro pe cap de locuitor, România primeşte doar 1000 de euro. În plus, procedurile şi metodologiile de accesare a acestor fonduri sunt extrem de diverse, greoaie, birocratice şi, multe dintre ele, sunt atinse de corupţie

În acest sens, este absolut necesară simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi schimbarea modului de atribuire a contractelor, în sensul că, în cadrul unei competiţii de proiecte  vor trebui finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de evaluare.

 O nouă competiţie să fie posibilă numai după ce au fost finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de finanţare.

Modalitatea de acum presupune mult efort şi rămân mii de proiecte nefinanţate.

De exemplu la măsura 322, de modernizare a spaţiului rural,  au fost depuse în 2008 aproape 2300 de proiecte din care au fost finanţate doar vreo 300.

Prin urmare, sunt 2000 de proiecte care, în câteva luni, după o actualizare ce s-ar putea face rapid,  ar putea fi finanţate şi contractate.

Şi acestea ar aduce, în câteva luni, o infuzie de capital de aproape 10 miliarde de lei, fonduri nerambursabile!

Toate aceste proiecte, pentru a fi puse în operă, vor genera cerere de forţă de muncă, produse şi servicii care, de asemenea, vor fi purtătoare de taxe, impozite şi  contribuţii care vor alimenta bugetul şi vor contribui la alinierea salariilor din România la salariile occidentale.

În concluzie, fondurile europene trebuie să devină o prioritate naţională şi trebuie întreprinse acţiuni ferme, rapide şi concrete pentru absorbirea lor 100%.

Procedurile actuale parcă sunt făcute să împiedice absorbţia acestor fonduri.

6.Investiţii finanţate din fonduri suverane internaţionale în infrastructură, sănătate, cultură

După cum se cunoaşte, fondurile suverane dispun de mari sume de investiţii şi sunt interesate de investirea lor pe termen mediu şi lung cu rate de randament atractive.

Pe de altă parte, România are mare nevoie de investiţii, de asemenea, pe tremen lung, investiţii prin care să-şi asigure modernizarea infrastructurii  rutiere, feroviare şi rurale precum şi finanţarea activităţilor economice cu accent pe întreprinderile mici şi mijlocii.

Aşadar, în acest context, interesele României coincid cu interesele multora dintre fondurile suverane de investiţii şi, pornind de la aceste premise favorabile, se întrevede o posibilă soluţie de finanţare a economiei româneşti în condiţii mai puţin restrictive decât cele practicate de către FMI şi, bineînţeles, fără imixtiuni de natură politică ori economică în economia românească.

De aceea, putem considera că România are în mod imperativ nevoie de investiţii pe termen lung de tipul acelora practicate de către fondurile suverane de investiţii, iar o deschidere a României pentru începerea negocierilor cu astfel de fonduri credem că ar fi o soluţie realistă, operaţională şi pragmatică.

   În acest sens, atractivitatea României pentru astfel de fonduri este obligatorie.

În consecinţă, este necesară deschiderea României către astfel de fonduri şi atragerea acestora pentru finanţarea unor mari proiecte de investiţii dintre care enumerăm:

·  Realizarea infrastructurii rutiere, respectiv o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale la cel mai înalt nivel, pentru întreaga Românie şi în termen scurt,  3-5 ani.

·  Modernizarea infrastructurii feroviare, compatibilizarea ei cu infrastructurile feroviare din ţările occidentale dezvoltate şi introducerea trenurilor de mare viteză.

·  Modernizarea şi dezvoltarea sistemului energetic naţional cu toate componentele sale, în special cu sisteme neconvenţionale bazate pe energii regenerabile.

·  Modernizarea infrastructurii rurale ţinând seama şi de angajamentul României de a se integra în UE respectiv, printre altele, de a-şi moderniza spaţiul rural astfel încât, în 2018, 85% dintre satele României să fie modernizate.

·  Modernizarea întregului sistem educaţional şi de sănătate ale României.

·  Iniţierea unui amplu program de reindustrializare a României cu accent pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe aplicarea celor mai noi tehnologii şi invenţii în cadrul acestora.

·  Iniţierea unui amplu program de refacere şi dezvoltare a agriculturii având ca bază cele mai noi tehnologii agricole.

·  Exploatarea de către stat, în parteneriat public privat,  utilizând cele mai noi tehnologii, a zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană şi din alte zone precum şi a altor resurse minerale, constituirea în România a unui fond suveran de investiţii alimentat din profiturile acestor exploatări.

Toate aceste programe şi multe altele trebuie cuprinse în cadrul unei strategii naţionale, pe termen lung 15-20 de ani, în care, în centrul tuturor acestor programe şi iniţiative, trebuie plasat cetateanul.

   De prea mult timp, cetateanul în România este elementul de sacrificiu al tuturor guvernelor.

Cu toate că tehnologiile au evoluat, cu toate că acolo unde este de muncit se munceşte în România, se induce, manipulatoriu, ideea că salariile  trebuie menţinute la valori scăzute, chipurile în acord cu nivelul productivităţii din România.

Ba mai mult, să ne amintim că în guvernarea Băsescu-Boc, salariile au fost reduse cu peste 25% ceea ce a dus ca, mari categorii de cetăţeni, să se afle sub limita de sărăcie.

Prin urmare, reuşita unor astfel de programe nu este posibilă fără ca societatea românească să fie informată şi să adere conştient şi informat la acestea, coroborat cu elaborarea unei strategii de trecere la moneda euro, cât mai rapid şi cu o strategie de aliniere a salariilor din România la salariile europene.

Acesta este, în opinia noatra adevărata cheie a succesului iar reformele, necesare, însă reforme adevărate, trebuie să vizeze schimbări de fond în mentalitatea şi funcţionarea statului român.

Pentru că reforma de tip „înlocuirea salariaţilor cu oameni aparţinând culorii politice ajunse vremelnic la putere” nu înseamnă reformă.

Punerea pe primul loc a omului şi a valorilor general umane trebuie să constituie adevărata reformă a statului român.

   România ar trebui să fie  interesată de aceste fonduri, piaţa financiară şi investiţională din România ar trebui să fie mai dechise şi atractive pentru fondurile suverane, în opinia mea, această direcţie putând constitui cheia modernizării  şi reformării României şi ieşirii acesteia din actuala criză.

Oricum, deschiderea unui dialog între România şi  mai multe fonduri suverane de investiţii, cel puţin în scop exploratoriu, este, în momentul actual, cu constrângerile bugetare cunoscute, în opinia noastră, absolut obligatoriu.

Viziunea de mai sus şi acţiunile necesare implementării ei, vor fi supuse dezbaterii publice şi consultării cu Guvernul, cu cetăţenii si cu partidele parlamentare, ca punct de pornire pentru relansarea economică a României.

Pe baza acestor consultări, Guvernul va trebui să o îmbunătăţească şi să o pună în aplicare.

Bucureşti, 1 august 2014

Autori:

Senator independent IOAN GHIŞE

Conf. Univ. Dr. ION CORBU

 

II . -      Idei principale

ale Proiectului de ţară, România Bunăstării,  al senatorului Ioan Ghise,

candidat independent  la funcţia de Preşedinte al României.

1)          Alinierea salariilor şi pensiilor din România la standardele europene într-un orizont de timp rezonabil de 10-15 ani.

Toate strategiile, politicile şi programele publice vor porni  de la această aliniere.

2)          Promovarea strategiilor de larga consultare publica si a mecanismelor democratiei participative;

3)          Analiza diagnostic şi  evaluarea situaţiei economico-sociale în care se află România în raport cu aspiraţiile românilor şi, comparativ, cu modelele economico-sociale ale ţărilor dezvoltate ale UE.

4)          Democraţie directă. Consultarea live cu cetăţenii pentru a decide ţinând cont  de ceea ce ei doresc. Se va pune astfel punct  deciziilor pentru „stăpânirea cetăţenilor” şi se va da startul unei noi concepţii de conducere: potrivit aspiraţiilor cetăţenilor şi pentru cetăţeni.

5)          Elaborarea unei strategii de dezvoltare complexă a României având ca bază necesitatea ca prin politicile sale statul să „să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”

6)          Trecerea în maxim 4 ani la moneda euro. Va pune capăt devalorizării permanente a monedei naţionale şi nu se vor mai rata toate ţintele de inflaţie ca până acum.

7)          Reindustrializarea României  în parteneriat public privat şi stabilirea de priorităţi sectoriale de dezvoltare a României. Se va considera prioritate naţională utilizarea fondurilor structurale şi se va  simplifica accesul la aceste fonduri vizându-se  absorbţia acestora 100%. Se va iniţia un vast program de reindustrializare şi de investiţii publice finanţate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaţionale şi de la diverse fonduri suverane de investiţii pentru sanatate, educatie, infrastructura.

8)          Stimularea liberei iniţiative. Relansarea  activităţii sectorului privat  ca principalul  producător de valoare adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul. Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea  ca efect creşterea veniturilor bugetare care vor permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.

       

9)          Stimularea introducerii în fabricaţie a invenţiilor, de către oricine, din ţară sau străinătate şi scutirea acestora de impozitul pe profit pe o perioadă de 5 ani. Creşterea investiţiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv,  cercetare - dezvoltare, inventică şi inovare.

10)      Considerarea IMM-urilor drept cheia dezvoltării economice a României şi luarea de măsuri în scopul sprijinirii înfiinţării şi funcţionării  acestora.

11)      Promovarea unei strategii de Inventariere a patrimoniului de resurse, a patrimoniului imobiliar şi determinarea corectă a numărului de cetăţeni pe care îi are România.

12)      Iniţierea de programe speciale privind întoarcerea românilor acasă pe baza unui program investiţional multianual precum şi a experienţei pe care românii au acumulat-o lucrând în străinătate.

13)      Reevaluarea diasporei, considerarea acesteia ca unul dintre cei mai importani parteneri sociali şi  iniţierea şi consolidarea relaţiilor cu aceasta.

În viziunea noastră, trebuie neapărat ca dispora să potă fi integrată în politicile publice ale Statului român.

14)      Mass media - Promovarea prezentei si consultarii mass-media la actiunile de fundamentare a Acordurilor politice, sociale si economice;

15)       Educaţie si sanatate - Realizarea acordurilor nationale politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie prioritati de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si finantare garantate   pe perioade de minim 10 ani:

16)      Cultură -Realizarea Acordurilor politice si social-economice pentru ca  sa fie aplicata o strategie centrată pe români şi românism în context multicultural inclusiv prin sprijinirea creatorilor romani din diaspora bazat pe principiul avantajului reciproc al statului roman si al lor ca si creatori culturali.

17)              Apărare – Respectarea angajamentelor Romaniei ca stat membru NATO si UE, precum si aplicarea Parteneriatului strategic cu SUA

       

18)      Politică externă -   Politica externă va continua în acelaşi context al parteneriatului strategic cu SUA, al integrării în UE şi al apartenenţei noastre la NATO cu respectarea tuturor tratatelor şi acordurilor la care România este parte.

                Un obiectiv important al acestui mandat va fi integrarea deplină a României în UE prin aderarea României la spaţiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen,

        DE asemenea trecerea la moneda Euro va fi un obiectiv prioritar al acestui mandat.

                O direcţie importantă în care vom acţiona va fi aceea de normalizare a relaţiilor externe cu alte state, începând cu vecinii, relaţii care au fost afectate de anumite declaraţii, spunem noi, cel puţin nepotrivite de la nivelul Preşedenţiei. Şi avem în vedere relaţiile cu Federaţia Rusă şi cu Ucraina.

19)      Revizuirea Constituţiei  -             Se va face pe bază de  consultări cu Guvernul, Parlamentul,  societatea civilă pentru realizarea unei platforme comune în vederea revizuirii Constituţiei.

                Trebuie delimitată mai clar limita separaţiilor puterilor în stat precum şi necesitatea controlului reciproc al acestor puteri.

20 )  Sustinerea promovarii unei legi electorale care să nu mai permită fraudarea alegerilor;

21 ) Reducerea numărului de parlamentari la 300;  

22) Recuperarea resurselor naturale înstrăinate ilegal şi exploatrea transparentă şi în regim public privat a acestora.  

23)   Verificarea din punct de vedere legal a tuturor retrocedărilor şi privatizărilor şi răscumpărarea sau confiscarea acelora în care nu s-au îndeplinit obligaţiile contractuale ori  s-au comis ilegalităţi.

MENTIUNE:

        Propunerile de mai sus se fundamenteaza, constitutional, pe rolul de mediator al presedintelui si pe obligatia acestuia de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice.

Bucuresti, 15 august 2014                     Ioan Ghise, senator independent,

 candidat la functia de presedinte al Romaniei

III. - 

Propuneri constituționale noi pentru Romania

Constituția devine un Contract Social, prin care poporul român proclamă intangibilitatea şi inalienabilitatea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului ca temelie a statului român, în care toate  structurile - administrativă – legislativă, executivă şi justiţia - sunt în slujba poporului, cu obligaţia de a le apăra şi respecta,  pentru a asigura cetățenilor români și urmașilor acestora prosperitate materială, culturală și spirituală.

Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită: direct prin referendum și indirect prin reprezentanţii săi aleşi.

Republica va fi parlamentară

Președintele României va fi ales de către Parlament, pentru un singur mandat de șase ani, iar funcția va fi de reprezentare;

Parlament va fi bicameral, în care Senatul și Camera Deputaților vor avea atribuții diferite în procesul legislativ.

Parlamentarii nu vor putea îndeplini, pe perioada mandatului, nicio altă activitate publică de stat sau privată remunerată.

Singura autoritate legiuitoare va fi Parlamentul, iar Ordonanţa de urgenţă va avea ca obiect modificări ale legilor organice și ordinare, numai cu privire la acele dispoziții ce îngreunează punerea lor în executare,  fără a putea afecta drepturile acordate.

Guvernul va fi de uniune națională.

Funcțiile de demnitate publică vor fi incompatibile cu orice activitate publică sau privată remunerată.

Candidații la funcția de judecător si procur vor fi  propuși de către asociațiile  profesionale si vor fi aleși de popor, pe baza de CV.

Regiunile vor fi unități administrative teritoriale in locul județelor.

Poporul poate iniția referendum, astfel încât acesta să devină o pârghie reală de exprimare a suveranității poporului.

Drepturile si libertățile fundamentale ale cetățenilor romani stabilite de către  DUDO si CEDO vor fi garantate de către stat.

Cetățenilor li se garantează accesul la controlul cheltuirii banilor publici.

O moțiune simpla adoptată de către una din Camerele Parlamentului  va duce la remanierea ministrul vizat.

Toţi românii au dreptul să se împotrivească, dacă altă posibilitate nu există, împotriva oricui se angajează să înlăture ordinea de drept constituţională.

Ziua naţionala a României va fi 3 iulie - Ziua naţională trebuie să marcheze momentul în  care România a fost definită ca stat ori acesta a fost când Principatele Române au fost recunoscute ca ROMÂNIA, în act oficial – Monitorul Oficial al României din data de 3 iulie 1864, când a fost publicată prima Constituție a României ca Stat, adoptată prin voinţa poporului prin referendumul din 15 mai 1864.

Oricărei persoane îi este garantat dreptul să se adreseze instanţelor judiciare.

Bucuresti, 2 iunie  2014   

 -  Initiatori senatori liberali Ioan Ghise,Brasov

Paul Ichim, Galati

Marin Burlea, Iasi

                           

Autor jurist Ion Ciochina 

 IV. -

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume

Ghişe Ioan

Adresa

Brasov, Romania

Cetăţenia

Română

Data naşterii

08.05.1956

Sex

M

Locul de muncă vizat / Aria ocupaţională

Parlamentul României, Senat legislatura 2012-2016

Experienţa profesională

Comisia de Regulament a Senatului

Perioada

2012- Prezent

Functia sau postul ocupat

Senator

Principalele activitati si responsabilitati

Presedintele Comisiei de Regulament a Senatului Membru al Biroului Permanent al Senatului Membru in comisia Camerei deputatilor si Senatului pentru Statutul deputatilor si senatorilor Membru in comisia Camerei deputatilor si Senatului pentru Regulamentul sedintelor comune Legiferare

Perioada

2008 – 2012

Funcţia sau postul ocupat

Senator

Principalele activităţi şi responsabilităţi

legiferare

Experienţa profesională

Membru in  Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului (2008-2012); Membru in  Ccomisia juridica a Senatului ( 2008-2012) Secretar al Comisiei pentru Regulamentul Senatului (2008-2012)

Numele şi adresa angajatorului

Senatul României, Bucureşti, Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, sector 5

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

legiferare

Perioada

2004-2008

Funcţia sau postul ocupat

Deputat

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Vicelider al grupului parlamentar al PNL (2008); Membru in  Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului;(2007-2008); Membru in  Ccomisia juridica a Camerei Deputatilor ( 2007-2008); Membru al Comisiei de IT&C a Camerei Deputatilor ( 2005-2006)

Numele şi adresa angajatorului

Camera Deputatilor, Bucuresti, str. Izvor, nr.2-4, sector 5.

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

legiferare

Perioada

1996-2004

Funcţia sau postul ocupat

Primar al Brasovului ( 2 mandate 1996-2004)

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Conform legii 215/2001 a administratiei publice locale exercitarea atributiilor  primarului

Numele şi adresa angajatorului

Primaria Brasov, str. Eroilor, nr. 8

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Administratie publica

Perioada

1992-1996

Funcţia sau postul ocupat

Deputat

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Vicepresedinte al Comisiei de adminstratie publica si echilibru ecologic; membru in comisia de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor(1995-1996)

Numele şi adresa angajatorului

Camera Deputatilor, Bucuresti, str. Izvor, nr.2-4, sector 5

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

legiferare

Perioada

1985-1992

Funcţia sau postul ocupat

Consilier judetean (1992) Profesor de matematica si informatica, 1990-1991-director al Colegiului National de informatica  „Grigore Moisil” din Brasov

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Didactice si administrative

Numele şi adresa angajatorului

Colegiul National de informatica „Grigore Moisil” din Brasov, str. Calea Bucuresti, nr. 75, Brasov.

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Ore de curs si activitati Instructiv  educative

Perioada

1980-1985

Funcţia sau postul ocupat

Profesor de matematica si pedagog

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Ore de matamatica si activitati educative

Numele şi adresa angajatorului

1984-1985, Sc. Gen. Nr. 1 din comuna Poiana Marului,  judetul Brasov; 1982-1984, Liceul industrial „Tractorul” din Brasov, 1980-1982 Sc. Gen. Nr. 2  din orasul Liesti, jud. Galati, 1982-1984,

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Ore de matematica si activitati educative si de supraveghere

Educaţie şi formare

Perioada

Noiembrie 2010

Calificarea / diploma obţinută

Expert în atragere finanţări europene

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Finanţarea programelor şi proiectelor europene

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Curs certificat C.N.F.P.A. furnizat de către S.C. Best Smart Consulting S.R.L.

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs de specializare, formare profesională a adulţilor

Perioada

Mai 2010

Calificarea / diploma obţinută

Expert în achiziţii publice

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Sistemul achiziţiilor publice

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Curs certificat C.N.F.P.A. furnizat de către S.C. Best Smart Consulting S.R.L.

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs de specializare, formare profesională a adulţilor

Perioada

2009

Calificarea / diploma obţinută

Absolvent al cursului „Securitate şi bună guvernare”

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

„Securitate naţională şi bună guvernare în contextul integrării României în NATO şi UE”

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

postuniversitar

Perioada

2009

Calificarea / diploma obţinută

Mediator profesionist

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Medierea conflictelor de orice natură

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

S. C. Human Toolkit SRL, Craiova

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs postuniversitar de formare profesională

Perioada

2005-2007

Calificarea / diploma obţinută

Masterat in Managemenul Proiectelor

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Managementul Proiectelor

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

SNSPA – Scoala Nationala de studii politice si administrative la FCRP „David Ogilvy” – Facultatea de comunicare si relatii publice

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Masterat

Perioada

2006

Calificarea / diploma obţinută

Project manager

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Management de proiect

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Codecs- curs Open University, curs de 6 luni MZT 865

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs postuniversitar

Perioada

2005

Calificarea / diploma obţinută

Absolvent curs de ECDL (European Computer Driving Licence)

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Conducerea computerului

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

SC Brams International SA din Brasov

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Formare profesionala a adultilor

Perioada

1992- 2004

Calificarea / diploma obţinută

Mai mult de 30  cursuri de scurta durata

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

-          Administratie publica, formator de formatori-TOT, management  adminstrativ,   managementul situatiilor  de criza, comunicare,  dezvoltare  locala – stategica, economica, dezvoltarea managementului institutional, , management administrativ, comunicare publica, rolul si functiile administratiilor locale in schimbarile climatice, implicarea cetatenilor in decizia autoritatilor publice, managementul financiar, managementul resurselor umane, rolul, functiile si organizarea parlamentelor nationale, etc .

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

USAID- Agentia internationala pentru dezvoltare din Statele Unite; IRI – Institutul Republican International din SUA; NDI – Institutul National Democrat  din SUA; INA- Insitutul National de Administratie din Romania; CNFCFP Bucuresti – Centrul National de formare continua a functionarilor publici;  FDSC- Fundatia pentru o societate deschisa;  AOR – Opportunity Associates -  Romania

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Cursuri post universitare

Perioada

1985-1987

Calificarea / diploma obţinută

Antrenor de şah

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Educatie fizica si sport

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

IEFS- Institutul pentru educatie fizica si sport din  Bucuresti – scoala de antrenori/2 ani/ curs ff.

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Postliceal

Perioada

1976-1980

Calificarea / diploma obţinută

Licenta in matematici

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Matematica si informatica

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea „Transilvania” din Brasov, Facultatea de stiintele naturii – sectia matematica si informatica

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Invatamint universitar de stat/ cursuri de zi/ 4 ani

Perioada

1971-1975

Calificarea / diploma obţinută

bacalaureat

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Liceul de cultura generala nr. 4 din Brasov, devenit Colegiu national

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Colegiul national de Informatica „Grigore Moisil” din Brasov

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Invatamint liceal - preuniversitar de stat, cursuri de zi/ 4 ani.

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e)

Româna

Limba(i) străină(e) cunoscute

franceza, engleza

Autoevaluare

Comprehensiune

Vorbit

Scris

Nivel european (*)

Abilităţi de ascultare

Abilităţi de citire

Interacţiune

Exprimare

franceza

Foarte bine

Foarte bine

Foarte bine

bine

Bine

engleza

bune

bune

bine

mediu

Mediu

(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi

Competente şi abilităţi sociale

Abilitati de comunicare eficienta dobindite timp de 12 ani prin:  cariera de profesor de matematica si diriginte la clase de liceu si scoala generala; pegagog si supraveghetor la studenti straini;  abilitatea de a lucra in echipa probata timp de 20 de ani  prin experiente de antrenor si jucator de sah al echipei de sah a CSU a  Universitatii Brasov;  lucrul in medii multiculturale probat timp de 17 ani prin cariera politica  si  prin exercitarea unor  functii publice alese de primar al Brasovului, timp de 8 ani-doua manadate, deputat, timp de 8 ani, doua mandate, consilier judetean, timp de un an, si  consilier local, timp de 6 luni;

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Leadership : director de liceu, timp de doi ani  si diriginte la clase de elevi, timp de 12 ani; antrenor de sah al echipei Universitatii Brasov, timp de patru ani;  primar al Brasovului, timp de doua mandate. In cei 8 ani, intre anii 1996-2004,  am executat  in calitate de ordonator principal de credite, un buget public de ~ 300 milioane de euro, in mod legal, fara greseala; Experienta in logistica: am condus,  coordonat si organizat administratia publica  locala a municipiului Brasov, intre anii 1996-2004, in calitate de primar si ordonator principal de credite. Experienta in MP sau managementul echipei: Am coordonat si initiat  proiectele de dezvoltare si de investitii ale Brasovului, intre anii 1996-2004, in calitate de primar. Am initiat si elaborat strategia de dezvoltare durabila a municipiului Brasov si strategia de termoficare a Brasovului.

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

Microsoft Office; Excel; Word.

Permis de conducere

Categoria B - autoturism

Informaţii suplimentare

www.senat.ro

 12 decembrie 2013                                                                                    Intocmit  - drd.prof. Ioan Ghise