„Dezertări” din Armata română
Informaţii provenind din rândul militarilor din unităţile dispuse în Bistriţa şi Prundul-Bârgăului relevă o situaţie ieşită din comun care ar trebui să producă frisoane în rândul conducerii Armatei Române. Tot mai mulţi militari, în special din rândul gradelor inferioare, din cei angajaţi pe bază de contract, dar nu numai, „dezertează”. Aceştia părăsesc masiv armata din cauza soldelor extrem de mici. Salariile militarilor din rândul acestei categorii sunt mai mici decât cel al unei femei de serviciu.
Realitatea din rândul militarilor români se pare că este cu totul alta decât cea pe care o vedem la diferite momente protocolare, depuneri de coroane de flori, parade militare, lustru fără nici o acoperire. Ministerul Apărării Naţionale şi-a făcut un obicei de a ascunde sub preş gravele nereguli din armată. Într-un material publicat anterior pe tema dotării Armatei Române cu armament şi tehnică militară de vârf a scos în evidenţă faptul că situaţia este extrem de gravă şi în domeniul respectiv.
Dotare şi salarii second-hand
Dispariţia industriei de apărare naţională a dus la situaţia ca armata să fie dotată cu tehnică second-hand, pe care unii o scot din serviciu, iar România o achiziţionează la preţuri de ultimă generaţie. Armata Română are o dotare bazată pe tehnica şi armamentul moştenit de la armata comunistă de dinainte de 1989, în special în tehnică auto, tancuri, artilerie, aviaţie, marină. S-au mai făcut progrese cât de cât la nivelul unei armate moderne, pe linie de comunicaţii, rachete antiaeriene etc.
Aceeaşi situaţie dezastruoasă se întâlneşte şi în domeniul resursei umane, o stare de fapt cel puţin critică, dacă nu gravă. Desfiinţarea serviciului militar obligatoriu şi transformarea Armatei Române într-una de profesionişti a fost un succes într-o primă fază, tineri care au optat pentru această meserie fiind atraşi de soldele relativ mari la momentul respectiv şi de locul de muncă sigur. Treptat lucrurile s-au deteriorat, diferitele guverne care sau succedat la conducerea ţării, indiferent de culoarea politică, au transformat Armata Română într-o adevărată cenuşăreasă. Niciodată România nu a alocat Armatei resursele financiare conform angajamentelor asumate.
Singurul lucru care a fost atractiv pentru cei care au aplicat pentru meseria de militar profesionist, soldaţi şi gradaţi angajaţi pe bază de contract, au fost misiunile în diferite teatre de operaţiuni externe. Militarii din Bistriţa au participat la misiuni în Somalia, ulterior Angola, Irak, Afganistan, Kosovo etc. Câştigul real îl constituia diurna de misiune, plus solda în ţară. Aceşti bani a fost singurul lucru care i-a motivat pe militari să rămână în armată şi cât de cât instituţia a funcţionat la parametri aproape normali. Cu banii astfel câştigaţi, militari au putut să-şi achiziţioneze câte o locuinţă şi să-şi întreţină familiile.
Cauza principală a plecărilor masive din armată, mai ale în rândul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, este nivelul salarizării acestora. Solda lunară a unui asemenea militar este mai mic decât a unei femei de serviciu dintr-o multinaţională. Numărul acestei categorii de militari scade constant, unităţile militare se fragilizează de la o lună la alta, într-un număr care începe să trezească îngrijorări.
Un lucru ascuns cu grijă opiniei publice, ca cel mai preţios secret aflat în posesia armatei, atât de conducerea M.Ap.N, cât şi de guvern, îl constituie faptul că, prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare aproximativ 70% din personalul instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, prin care militarii beneficiau de „o măsură reparatorie”, potenţialii beneficiari, în număr de aproximativ 33.000, vor primi începând cu luna august 2016, 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit, aflată în plată la nivelul anului 2009, respectiv diferenţa de 50% începând cu luna august 2017, ceea ce înseamnă: 60 lei!
Se pare că tocmai aceste aşa-zise „măsuri reparatorii” ale guvernului tehnocrat, au dus la „dezertări” masive din armată. La ora actuală, subunităţi, chiar unităţi militare au intrat într-o criză acută de personal, multe funcţii din staturile de organizare nemaiputând fi acoperite cu personalul existent.
Salariile care trebuiau să fie asigurate odată cu intrarea în NATO
Situaţia Armatei Române putea fi alta dacă România respecta acordurile şi angajamentele asumate în baza acordurilor de aderare a tării noastre la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO). În conţinutul unui asemenea document, Guvernul s-a obligat să asigure militarilor următoarele plafoane medii de solde, calculate lunar în euro. Facem menţiunea că acest document nu a fost recunoscut oficial şi nici nu a fost dat publicităţii, el circulând doar pe surse. Dar nici nu a fost dezminţit de conducerea M.Ap.N.
Astfel, în baza acestui document, un soldat/gradat angajat pe bază de contract, de la forţele terestre ar fi urmat să aibă o soldă lunară de 1750-2450 euro, la care se adăuga 25-45% în funcţie de vechime. Similar pentru aceiaşi categorie de militari de la aviaţie, paraşutism, marină, tancuri, artilerie AA.
Este sigur faptul, că la un asemenea nivel de salarizare, situaţia era alta şi nu mai exista această adevărată hemoragie în rândul gradaţilor şi soldaţilor din Armata Română. Situaţia nu este mai fericită nici în rândul celorlalte categorii de militari, subofiţerii şi maiştri militari şi ofiţeri, mai ales în rândul celor mai tineri.
Conform aceluiaşi document, un subofiţer, sg. major – plt. adj. de la forţele terestre, unităţi speciale, 2.450-3.450 euro pe lună, plus 22-38% în funcţie de vechime, maiştri militari, 2.750-3450 euro, plus 26-38% vechime, sublocotenet – căpitan, forţe terestre, unităţi speciale, între 3.650-.4.950 euro lunar, plus procentul de vechime de la 24-48%, maior-colonel, forţe terestre, unităţi speciale, între 5.050-7.750 euro pe lună, plus 24-48% vechime, general cu o stea-general cu patru stele, forţe terestre, unităţi speciale, 7.550-11.750 euro lunar, plus încă 15-25% în funcţie de vechime.
Problema soldelor militarilor Armatei Române şi nu numai, a ajuns şi în Parlamentul României. Un parlamentar, bineînţeles că nu din Bistriţa (pe aceşti aleşi ai neamului nu-i interesează problema, deşi în Bistriţa funcţionează una din cele mai mari baze militare din ţară), a adresat o interpelare ministrului Apărării, Mihnea Motoc pe tema salarizării nestimulative, care determină „dezertări” masive din armată. Bine documentat, parlamentarul în cauză scos în evidenţă faptul că solda unui caporal cu vechime de circa 20 de ani nu depăşeşte în prezent valoarea de 1.220 lei net. S-a ajuns astfel la situaţia ca cel puţin la unele unităţi militare din Bistriţa încadrarea să fie de circa 75%, iar la unele chiar mai puţin. Au fost situaţii în ultima perioadă de timp ca subunităţi care participă la diferite exerciţi cu partenerii externi sau la misiuni externe să fie completate cu militari proveniţi din alte unităţi sau subunităţi.
Cu toate alocaţiile bugetare din ultima perioadă de timp, dar nu la nivelul angajamentelor asumate, situaţia este extrem de îngrijorătoare, obiectivele asumate la summit-ul NATO din Ţara Galilor, dar şi la cel de la Varşovia nu sunt îndeplinite.
Gestionarea resursei umane, în special la gradele mici, soldaţi şi caporali, dar şi subofiţeri şi maiştri militari, prin menţinerea unor solde extrem de mici, creează riscuri de securitate pe termen mediu şi lung.
Păreri din interior
Pentru a ilustra cele de mai sus, redăm comentariul făcut de un militar, a cărui nume chiar nu contează.
„Soldatul român nu mai reprezintă nimic în România… e călcat în picioare şi luat la râs de către persoanele care ar trebui să-l motiveze… cu ce inimă crede-ţi că se mai duce soldatul la servici sau în misiuni… doamne fereşte de vreun conflict, să vedem atunci pe cine se bazează România… mă gândesc să-mi dau demisia şi nu sunt singurul care are această intenţie…”
Un alt comentariu făcut tot de un anonim din armată pare să spun ă totul despre situaţia reală din Armata Română.
„…armata, din păcate a ajuns o ruşine, fără bani, fără respect, degeaba scrie …..onoare, patrie… cel mai trist este faptul că statul nu ne ajută cu nimic, salarii foarte mici… în armată nu avem drepturi, numai obligaţii…”.