Ziua elitei Armatei:
cercetaşii militari
dar, totodată, omniprezent.
„Audi, vidi, sile!”
(„Ascultă, urmăreşte şi taci”)
este motto-ul care defineşte blazonul cercetaşilor!
Azi, 12 noiembrie 2015, se
împlinesc 156 de ani de când la 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru
Ioan Cuza, prin Ordinul de Zi nr.83, a semnat actul de constituire a “Secţiei a
II-a” din cadrul “Corpului de Stat Major General”, ca prim element organizat al
cercetarii Armatei române. Această zi se constituie ca un moment de sinteză a
faptelor ce situează structurile, unităţile şi subunităţile de cercetare în
elita Forţelor Armate.
Este clipa de meritată sărbatoare
pentru cercetaşi, care de-a lungul anilor au construit edificiul unor structuri
capabile să-şi îndeplinească misiunile specifice la nivelul celor mai exigente
cerinţe. Efortul neprecupeţit, planificarea judicioasă, coordonarea eficientă
şi profesionalismul cercetaşilor în desfăşurarea activităţilor şi a acţiunilor
specifice sunt fundamentele realizărilor care scriu istoria cercetării. Înfiinţată
ca urmare a creşterii nevoilor de informaţii, cercetarea şi-a extins
obiectivele şi orizonturile având ca element de comparaţie armatele moderne
prin însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor militare şi prin perfecţionarea
deprinderilor necesare culegerii datelor şi a informaţiilor despre inamic, în
toate condiţiile de timp şi anotimp, ziua sau noaptea.
Reuşita oricărei misiunii este
asigurată de deţinerea informaţiei. Depinzând de doi factori, timpul şi
calitatea, informaţia este baza deciziilor luate de factorii de conducere şi
totodată salvează vieţii omeneşti. Filtrul minţii cercetaşului rezultă
informaţia necesară deciziei. Ei au învăţat să citească detaliile de
planimetrie, atitudinile şi sentimentele localnicilor, urmele lăsate de
trecerea unei maşini, a unui om sau animal.
Ei sunt cei care iau pulsul fierbinte al ariei de responsabilitate. Sunt
primii care se expun pericolului şi care îşi sacrifică viaţa pentru ceilalţi
dacă situaţia o impune.
Vremurile au trecut, cercetarea şi-a făcut din plin
datoria în cele 3 mari conflagraţii în care Armata României a fost implicată,
Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial şi Cel De Al Doilea, dovedind
în faţa istoriei cu fapte şi jertfe devotamentul profesioniştilor
armei.Transformările continue la care este supusă Armata a afectat şi
cercetarea. Reducererii drastice a efectivelor i-a urmat lărgirea paletei de
misiuni specifice. Dar cerecetarea s-a achitat cu brio de ele.
Aderarea Romaniei la NATO şi profundele
transformări ale Armatei României au marcat şi specialitatea militară –
Cercetare. Contextul actual de securitate reprezintă pentru cercetaşi , o
provocare în plan conceptul şi acţional. În acest sens, a fost necesar să se
reformuleze principiile, direcţiile de acţiune, modalităţile şi procedurile
acţionale ce ţin de domeniul cercetării.
În cadrul armelor şi specialităţilor
militare, cercetaşii întruchipează şi pun în beneficiul acesteia cele mai alese
însuşiri morale şi calităţi profesionale.
Cercetaşii sunt discreţi, vigilenţi
şi invizibili, profesionişti deosebiţi, antrenaţi să culeagă şi să furnizeze
oportun date şi informaţii, în orice condiţii de teren şi climă ,capabili să
coboare din înaltul cerului sau în adancul apelor. Cercetaşii sunt pregătiţi
permanent şi apţi în orice moment pentru misiunile “oriunde-oricând”.
Cercetarea a fost chemată să dea caracterul de elită
al Armatei Române în cadrul NATO. Astfel înfiinţarea Centrului de Excelenţă
HUMINT NATO de la Oradea vine să certifice în faţa Aliaţilor profesionalismul
cercetaşilor Armatei României.
Specificul armei e… discreţia !
LA
MULTI, FRUMOSI SI SANATOSI ANI !
BIROUL
OPERATIV AL SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE – FILIALA ORADEA
SECRETAR
, LT.COL. (Rz.) DIPL. EC.TUDOR ALEXANDRU - COSTEL
