Lipsa unor trupe care să fie instruite pentru războiul din zonele montane a dus la luarea acestei decizii de înființare a Vânătorilor de Munte ca armă separată, specială, prin transformarea Școlii Militare de Schiori din București în batalion de vânători de munte.
Pe 9 ianuarie 1917, forțele existente, adică cinci companii de puşcaşi, două companii de mitraliere şi o secție de transmisiuni s-au constituit in Corpul Vânătorilor de Munte.
Vânătorii de munte au primit botezul focului în primul război mondial în cadrul bătăliei de la Oituz unde au executat puternice contraatacuri, pentru cucerirea unor înălțimi dominante, cele mai importante fiind Coșna și Cireșoaia.
După întoarcerea armelor de la 23 august 1944 – vânătorii de munte au devenit forţa care a atras după sine întreaga armată română din estul Transilvaniei ciuntite de hortyşti până dincolo de Praga şi Viena!
Vitezele trupe ale vânătorilor de munte români au luptat pentru eliberarea Transilvaniei, a Ungariei, și a Slovaciei, în munții Metaliferi, Tatra Mare, Tatra Mică, Carpații Albi, și podișul Boemiei. De la 22 iunie 1941 și până la 12 mai 1945, pierderile vânătorilor de munte s-au ridicat la 74 208 oameni, ( 2 378 ofițeri, 1 830 subofițeri, 70 000 gradați soldați).
După încheierea războiului, trupele vânătorilor de munte au trecut prin reorganizări, redislocări și mai ales desființări.
După revoluție, prin așa zisul proces de restructurare si redimensionare a Armatei, rând pe rând au fost desfiintate Brigada 1 Vânători de Munte ‘’General Grigore Bălan’’ din Bistrita, Bg. 4 VM Curtea de Arges, Bg. 5 VM Alba-Iulia si Bg.7 VM Petrosani, Fortele Terestre Romane avand in prezent doar doua brigazi de vânători de munte operationale, si anume Brigada 2 Vanatori de Munte "Sarmizegetusa" din Brasov respectiv Brigada 61 Vanatori de Munte "General Virgil Badulescu" din Miercurea Ciuc .
La implinirea si sarbatorirea a
99
de ani de existenta le dorim vinatorilor de munte,activi si in rezerva: