duminică, 15 februarie 2015
Plângere prealabilă împotriva mutării lui Mihai Viteazul.
Plângere prealabilă împotriva mutării lui Mihai Viteazul.
Cadrele militare iau atitudine
Autor: Cristina PUSCAS
Reacţiile
societăţii civile privind mutarea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul din
Piaţa Unirii în Parcul Olosig au început deja să apară. Mai mult,
reprezentanţii Asociaţiei Culturale „Mihai Viteazul”, care s-au ocupat de
ridicarea statuii, au depus, zilele trecute, o plângere prealabilă prin care
solicită revocarea HCL 895/2014 prin care s-a decis această reamplasare. Aleşii
orădeni liberali, democrat-liberal şi chiar social-democraţi au votat, pe 12
decembrie 2014, o hotărâre prin care statuia ecvestră a marelui voievod să fie
mutată din spaţiul public central al Oradiei în Rogerius, în Parcul Olosig.
Hotărârea a stârnit numeroase dispute în rândul cetăţenilor, inclusiv
consilierii PSD Oradea recunoscând că e o decizie pripită şi neavenită. Cei mai
nemulţumiţi sunt fostele cadre ale Armatei, care au contribuit la realizarea
statuii lui Mihai Viteazul. Statuia a fost realizată în anul 1992, la
iniţiativa comandantului Garnizoanei Oradea de atunci, generalul Corneliu
Lungu, cu fonduri băneşti ale salariaţilor civili, cadrelor militare active şi
în rezervă, respectiv ale veteranilor de război. Întreaga activitate s-a
realizat prin Asociaţia Culturală „Mihai Viteazul”, a cărui preşedinte era
colonelul dr. Constantin Moşincat. Timp de doi ani, cadrele militare şi-au adus
contibuţia financiară prin reţinerea din salariu, lunar. Astfel, salariaţii
civili au contribuit cu 1% din salariu, subofiţerii cu 2%, maiştrii militari cu
3%, ofiţerii Garnizoanei cu 4%, în timp ce comandantului şi adjuncţilor săi li
se reţinea câte 7% din salariu. Cu aceşti bani s-au cumpărat de la Combinatul
Siderurgic de la Galaţi 8,2 tone de bronz, care a fost transportat la Uzina de
vagoane din Arad, unde s-a turnat statuia. În acest context, reprezentanţii
Asociaţiei au depus, zilele trecute, la Consiliul Local Oradea, o plângere
prealabilă prin care solicită revocarea în totalitate a HCL nr. 859/12
decembrie 2014. Documentul este însuşit de Constantin Moşincat, preşedintele
Asociaţiei, respectiv Anghel Ursu, secretarul acesteia. Cei doi se menţionează
că s-au ocupat de strângerea fondurilor, selecţia autorilor şi atribuirea
contractului de execuţie, respectiv obţinerea avizelor de la Direcţia de
Cultură Bihor, Ministerul Culturii şi alte instituţii abilitate, respectiv s-au
îngrijit de amplasarea statuii în Piaţa Unirii. „La data de 19 august 1994 s-a
dezvelit statuia ecvestră a Voievodului Mihai! Acest obiectiv cu valoare de
simbol naţional s-a realizat efectiv prin contribuţia bănească a cadrelor
militare active şi în rezervă din MAN şi MAI şi a veteranilor de război.
Lucrarea realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiţă şi Geta Caragiu s-a
bucurat de o critică de specialitate favorabilă”, se arată în plângere. În
document se arată că prin decizia de reamplasare a statuii se încalcă art. 10,
lit. D din Legea 8/1996, privind respectarea integrităţii operei şi de a se
opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei. „Or
reamplasarea acestei statui în orice alt spaţiu fără acordul prealabil al
autorului şi al celor care au contribuit la finanţarea acestei lucrări aduce o
gravă atingere însăşi operei! Odată cu transmiterea de către Asociaţie a
dreptului de exploatare către administraţia municipală se prezumă că s-a
transmis doar dreptul de exploatare pe acel loc pentru care s-a creat opera în
sine”, se arată în plângere. Totodată, se subliniază că această mutare ar avea
o durată de viaţă scurtă, de numai 10 ani, deoarece terenul alocat statuii din
Parcul Olosig, cu numere cadastrale 8994 şi 8995/1, se află în proprietatea Episcopiei
Romano-Catolice, teren transmis Primăriei în proprietate gratuită din 2009 pe
termen de 15 ani. De asemenea, se mai menţionează că se încalcă reglementările
privind drepturile morale, în care se menţionează că „autorul unei opere are
dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod şi când va fi
utilizată sau exploatată opera sa”, respectiv autorul are un drept distinctiv
de a autoriza expunerea publică a operelor de artă plastică. În acest sens, se
constată că nu există o aprobare de la autori sau de la membrii Asociaţiei care
au comandat execuţia lucrării. În consecinţă, se solicită anularea de îndată a
HCL 895/2014. „Prezenta petiţie am înregistrat-o atât la Prefectura Bihor, cât
şi la Ministerul Culturii, Camera Deputaţilor, Senat şi Avocatul Poporului”,
ne-a declarat generalul Corneliu Lungu. (2014)