duminică, 31 mai 2015

A 2-a tripla sarbatoare a anului 2015 !



1.- Pogorârea Duhului Sfânt, ziua în care a luat fiinţă prima comunitate creştină.
Rusalii 2015.
 
Duminica Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor, este numită în popor şi Duminica Mare. Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte. În Vechiul Testament la această sărbătoare se mulţumea lui Dumnezeu şi pentru secerişul nou.În Noul Testament, aceasta zi aminteşte de venirea Duhului Sfânt peste apostoli. Apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.
Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
Obiceiuri şi tradiţii - Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.
Astfel, în ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii, cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.
De Rusalii, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh). Astfel, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.În România, ambele sunt zile libere.
Pedeapsa ielelor - În tradiţie se spune că persoanele care nu ţin sărbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de iele. Rusaliile sunt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Împărat şi spirite malefice. Ielele sunt spirite rebele ale morţilor care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au petrecut Pastele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşurile lor pământene şi încep să facă necazuri oamenilor. 
La sate se păstrează tradiţia ca în această zi să se ducă la biserică pentru sfinţirea crengilor de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfinţii Apostoli. Aceste crengute se agaţă apoi la straşina caselor sau la icoane. Se spune că acestea apară de cele rele.
2. - ZIUA GENISTILOR MILITARI
La 31 mai 2015 se împlinesc 156 de ani de când, prin aprobarea dată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe raportul Consiliului de Miniştri cu numărul 1902, a fost consfinţită în mod oficial naşterea unei noi arme în Armata României moderne, prin înfiinţarea la Iaşi a primului batalion de geniu.Constituită pentru necesităţi militare, dar şi pentru realizarea unor lucrări publice de mare importanţă, arma Geniu a devenit, aşa cum aprecia generalul Constantin Nicolae Hârjeu, “folositoare în timp de pace şi indispensabilă la război”.
A beneficiat, încă de la începuturile ei, de calităţile şi profesionalismul unui corp de cadre  cu pregătire superioară, care în timp au transformat trupele de geniu într-o armă de elită, ce a dat societăţii româneşti personalităţi de certă valoare, cu o contribuţie deosebită atât pe plan militar, cât şi în alte domenii ale vieţii sociale. De la origine, arma geniu a fost de o mare complexitate, având în componenţă mai multe specialităţi:  pionieri, constructori de drumuri / poduri, pontonieri, precum şi subunităţi tehnice.
Istoria armei geniu de la apariţia sa şi până în prezent s-a identificat cu cea a armatei române, prin participarea la toate marile evenimente militare din istoria românilor, începând cu Războiul de Independenţă, primul război mondial, campaniile celui de al doilea război mondial, dar şi activităţi de mare anvergură desfăşurate pe timp de pace, pentru amenajarea teritoriului.După 1990, geniştii români au participat la misiuni de menţinere a păcii şi reconstrucţie, precum şi la operaţiile NATO, ONU, UE şi de tip coaliţie.Acestea, precum şi rezultatele deosebite obţinute la exerciţiile militare cu participare multinaţională, au constituit o contribuţie importantă la efortul general de integrare  militară europeană şi euroatlantică.
Monumentul Eroilor Geniști din București a fost înălțat din inițiativa generalului Constantin Stefanescu – Amza care, în calitate de comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, a lansat atât operațiunile de colectare a fondurilor necesare, cât și organizarea concursului pentru stabilirea realizatorului,a fost dezvelit la 29 iunie 1929 de către Alteta Sa Regala Nicolae, Principe al Romaniei în cadrul unei grandioase festivități în prezența reprezentanților Casei Regale a guvernului, a capilor oștirii, a unui mare număr de generali de geniu activi și în rezervă, a șefi lor serviciilor și comandamentelor unităților de geniu, a întregului corp ofițeresc și profesoral al Școlilor de Geniu și a tuturor elevilor acestora.
Monumentul este înscris, sub denumirea Monumentul eroilor din arma geniului – Leul.
3. - Ziua rezervistului militar