Tăceri vinovate, într-o țară tăcută

Mă uit la marea de suflete, care, inundă piețele și străzile Egiptului, nici Grecia nu și-a găsit încă liniștea, iar Bulgaria începe să se inflameze, încet dar sigur. Doar România tace!

O tăcere vinovată, care nu prevestește nimic bun, care plutește în aerul viciat al Parlamentului României, în sânul majorității, cea bine-primitoare de traseiștii politici, trimişi cu, sau fără misiune, din partea unor servicii secrete, sau nu, în inima partidelor, ce alcătuiesc acest atelaj eterogen, numit USL.

Este acest USL, un fel de anus contra naturii, prin care ies într-un geamăt de fericire, împământenit la acest nivel, dejecțiile unor uninominali, aleși pe sprânceană, pentru tot felul de talente nebănuite, numai că, talentele pe care le au, nu sunt în măsură să compenseze lipsa de cultură politică. 

Silenzio stampa domnilor parlamentari USL! Văd că vă priește coabitarea instaurată, de copreședintele Ponta, s-a revărsat asupra voastră, a tuturor, celor uniți în cuget și nesimțire, ca un Corn al Abundenței.

Băsescu își râde în barbă și îi freamătă nările, amușinând ditamai stârvul de alianță politică, aparent vie dar de fapt, moartă încă din născare.

Procurorii și serviciile secrete au adoptat strategia atacului în haită, încă de acum un an, asupra alegătorilor mai neajutorați, vârstnici sau prea tineri; iar acum au ieșit din nou, la vânătoare de tineri, abia scăpați de pe băncile liceelor, săltându-i direct de la ieșirea din sala de examen, fără mandat și înspăimântându-i de moarte.

Maeștrii diversiunilor, în abaterea atenției, de la problema referendumului și-au făcut datoria. Felicitări domnilor! Voi nu ați jurat să slujiți țara, ci o persoană, sau o mafie politică.

Înclin să cred domnilor USL-iști, că veți ieși din această stare, în pragul alegerilor pentru Parlamentul European; o să vă lipsească însă motorul și combustibilul, care să vă propulseze, iar dacă ați uitat cumva, că “Jos Băsescu!” a fost elementul vital, care v-a cocoțat acolo unde sunteți, greșiți profund. Nu o să mai pupați așa ceva vreodată, de asta puteți fi siguri. Țineți-o tot așa!

INS-ul a terminat un recensământ, tras de păr, umflat artificial, iar acum, pisica asta moartă, este aruncată în curtea AEP (Autorității Electorale Permanente), unde tronează o băsistă convinsă, cu “nașul în suflet”, căreia, nu i s-a clintit un fir de păr de pe cap, că în rest, posibil să fie epilată; despre Ana Maria Pătru vorbesc, cu cei 37 de anișori ai ei, admiratoare ferventă a Elenei Udrea (Ex-Cocoș), cu o ascensiune fulminantă (cel puțin dubioasă), va face rahatul bici și o să vă plesnească peste ochi, atât la alegerile pentru Parlamentul European, cât și la prezidențiale.

Da domnilor USL-iști, fata asta este Stăpână, nu a Inelelor, ci a Registrului Electoral, cu care, o să ne bage pe noi românii, în ceață, definitiv .

România oferă în zilele acestea, ultima lecție de școală și prima lecție de viață.

Ei și pe cine se putea face așa ceva, decât pe spinarea unor tineri, care abia și-au serbat majoratul, iar în mintea lor sunt încă niște copii, capabili să vorbească fără ei, din teamă sau din necunoaștere a drepturilor. Se pierde un om în toată firea, darămite unul care abia trece pragul maturității.

Vreau să-l văd pe procurorul de azi, care, la absolvirea liceului, înainte de a deveni “fiară” a vreunui regim, intra și ieșea încrâncenat, din sala de examen, știind că afară este așteptat de “orgănelele”  lui Băsescu sau ale procurorului Ponta. Nu-i așa, că voi procurorii României, nu ați fost niciodată elevi şi că nu aţi copiat niciodată? Mă gândesc așa, cu pioșenie, la Laura Codruța Koveşi, dar mai ales, la Procuroarea Ileana Adina Mocioacă, de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, cea care se ocupă, de cazul de mită de la liceul „Dimitrie Bolintineanu” din capitală; daţi CLIK AICI, poate o regăsiţi printre beneficiarii promovării în ierarhie, fără examen, alături de Morar, Tuluş şi alţi ieniceri şi spahii ai lui Băsescu.

Şi toate astea pentru ce? Uite așa, pentru a crea o perdea de fum, între demisul de la referendumul de anul trecut şi plebei. Băse a lansat un răget măgăresc în gama ultrasunetelor, ca liliecii, sau liliachiu (poate, în lungimea de undă a flăcării mov), spre justiția independentă, iar aceasta, cu cățel, cu purcel s-a conformat. MCV-ul o să-şi rupă dinții în curul justiției române. E cea mai tare! Nu mai ești președinte Băse. Noi ținem minte, deși în permanență ne rugăm, să ne dea Dumnezeu, mintea românului cea de pe urmă!

Justiție cu sau fără mandate de aducere, pe bază de tabel, pentru tineri absolvenți de liceu, în curs de desfășurare; urmează justiția pe bază de cartelă și în final justiția pe pâine sau pe daiboj.

Sume de bani găsite în șervețele? O nimica toată!

Păi în regimul trecut, pe vremea lui Ceauşescu, dacă ar fi mers un procuror la biserică, le găsea bietelor țărănci, mai ales celor vârstnice, bănuții în nodul de la batistă, ar fi fost un succes de răsunet. Asta ar fi fost proba supremă, pentru a dovedi o posibilă mită, pentru preot, fără telefoane ascultate, fără înregistrări ambientale şi fără control în budigăi.

Randamentul, pe care îl vor da copiii la examenul de bacalaureat, va fi la nivelul caschetelor milițienilor, care execută „în orb”, ordinele unor procurori meseriași şi toate astea, sub ochii bovini şi blânzi, ai unui ministru, care se vrea al justiției, dar care, de fapt are un singur merit, acela de a fi rudă cu Ponta şi care nu mișcă un deget, de luni de zile, din momentul investirii.

Cazanciuc sau Cazacioc, cum te-o fi chemând, nu ai vrea să-ţi spună Ponta, cum stă treaba cu procurorii? Băăăă Cazanciuc! Procurorii sunt doar niște avocați, ai statului, perfect adevărat, dar nu au cum să fie magistrați, veac pururi, chit că ţi se subordonează!

Cui să-i spun, lui Ponta sau lui Cazanciuc: stăpâniți-vă dracului procurorii!

Domnilor judecători, „Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se să vă sfâşie pe voi” şi veţi ajunge să fiți scoși din această castă nobilă, de o tagmă de ariviști, care, nu au dat o sentinţă în viaţa lor şi habar nu au, cât de greu apasă talerul balanţei, asupra sufletului unui judecător. O jună primă, gen Hăineală, nu se va da în lături de la nimic, pentru a vă pune într-o situație cel puțin penibilă! Repuneți justiția în drepturi, acum, cât nu este prea târziu!