AEROPORTUL
ADRIAN IOVAN
Cred
ca ar fi o adevărata recunoaștere ca POARTA
AERIANĂ A BIHORULUI SPRE LUME - AEROPORTUL ORADEA - sa poarte numele pilotului
ADRIAN IOVAN dispărut in încercarea
de a o deschide pentru a salva viețile semenilor.
Deși,
în întreaga carieră de pilot a trecut cu bine prin toate „porțile aeriene” care
i-au stat în cale ori care i-au fost destinație, de data acesta soarta i-a fost
potrivnică. Şi dacă în zborul său spre Poarta Aeriană a Bihorului natura i s-a
opus, prin experienţă şi dăruire de sine totuşi a reuşit s-o învingă, salvând vieţile
pasagerilor a căror responsabilitate o purta. Din păcate el nu a apucat să fie
salvat din motive meschine şi cel puţin condamnabile. Poate tocmai de aceea
recunoaşterea propusă – prin redenumirea Aeroportului Oradea – ar putea fi o
modestă „spălare a păcatelor societăţii” care l-a sacrificat.
Aviaţia
nu este doar o meserie. Dacă nu îmbini câte ceva din pasiune, precizie, risc şi
poezie n-ai ce căuta în lumea aviaţiei, indiferent ce ajungi să faci pentru
zbor cu tot ce se conjugă pentru ca oricare zbor să se finalizeze cu o
aterizare sigură. Un aeroport este „caminul” aviaţiei iar pilotajul scopul
existenţei acestuia. Şi dacă pilotul
Adrian Iovan s-a dovedit continuu un profesionist desăvârşit – ca majoritatea
dintre colegii săi în viaţă – totuşi, în ultimul timp, a extins scopul
pilotajului practicat ca meserie în sine, dându-i un sens în plus: a zburat pentru a salva vieţi! Şi a
reuşit de multe zeci de ori, ultima dată cu sacrificiul suprem.
Şi
dacă în amintirea unui om plecat la Domnul – care a fost sau nu neapărat „cineva”
în viaţă – rămâne o inscripţie comemorativă pe o piatră funerară, cred că amintirii
acestui om i se cuvine mai mult decât atât. Dacă aeroportul ultimei sale
destinaţii – neatinse - îi va purta numele ar putea fi o permanentă conștientizare
a semenilor asupra scopului pentru care a ajuns să-şi piardă viaţa. Oare de ce
nu suntem în stare să acceptăm eroi în viaţă? Parcă-i o regulă: trebuie să se
producă o tragedie care să genereze recunoaşterea meritelor de excepţie ale
celor care nu mai sunt printre noi!
Au
fost multi, de pe plaiurile bihorene, care s-au remarcat în mica lume a aviaţiei;
din păcate pe alte meleaguri. Iar, faţă de ce s-a întâmplat în timp pe
Aeroportul Oradea nu se poate vorbi de o tradiţie ca atare, poate doar prin
fiinţarea aeroclubului care deja are un nume recunoscut „Smaranda Brăescu”. Tocmai
de aceea oricare altă încercare de schimbare a numelui aeroportului a fost
sortită eşecului!
Conjugată cu recentul
comunicat referitor la iminenta demarare a recondiţionării facilităţilor
aeroportuare – aştepată de mai bine de 10 ani – redenumirea aeroportului ar
marca o noua viaţă a acestuia. Şi când modernizarea se va concretiza, vom putea
afirma că, la scară mică, am asistat la materilizarea mitului Păsării Phoenix
pentru Aeroportul Adrian Iovan şi „in
memoriam” pilotului erou.
Comandor inginer(r) şi fost Director Operaţional,
Tehnic şi Securitate Aeriană al Aeroportului Oradea
Teodor-Ion
Pogăceanu
