UN ARTICOL DEOSEBIT CARE RELIEFEAZA SITUATIA SI ... SITUATIILE MILITARILOR PENSIONARI !
Avatarul*
Armatei de Rezervă
Legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern,
acte normative emise unul după altul, ani la rând, cu un singur scop: să umilească,
să bulverseze, să chinuie anii pe care îi mai au de trăit unii dintre noi.
De ce ?
……!
SITUAŢIA INIŢIALĂ A SISTEMULUI PENSIILOR
MILITARE
Statutul cadrelor militare, care reglementa
locul şi rolul instituţiei militare şi a personalului militar în societate,
drepturile şi obligaţiile acestora, a fost stabilit prin Legea nr. 80/1995, lege
organică.
Elaborată
pe baza experienţei anterioare referitoare la legislaţia militară, de la înfăptuirea
statului român modern, dar şi în acord cu cerinţele condiţiilor sociale actuale,
acest act normativ a stat la baza elaborării Legii 164/2001 şi a Legii
179/2004, prin care se reglementa
problema pensiilor militare de stat, respectiv a pensiilor de stat
ale poliţiştilor.
În acelaşi scop a fost promulgată şi Hotărârea Guvernului (HG) nr. 1294/2001,
care stabilea locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii
speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate. Aceasta avea, de asemenea, un impact major
asupra determinării vechimii în muncă şi implicit asupra cuantumului pensiilor
militare.
În afară de faptul că prin aceste legi se stabilea modul de calculare al
pensiei după criterii clare, în conformitate cu performanţele profesionale ale
militarului, cu nivelul pregătirii, cu
locul şi rolul său în ierarhia militară, o prevedere importantă era
aceea că, ţinând cont de continuarea obligaţiilor militare faţă de stat şi după
trecerea în rezervă, pensia militară se
actualiza în strânsă legătură cu evoluţia soldei corespunzătoare gradului şi
funcţiei avute în timpul serviciului activ.
Actele normative mai înainte enumerate, chiar dacă nu au fost perfecte, au
indus un sentiment de siguranţă şi normalitate pentru personalul din sistemul
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din România, fiind recunoscut şi acceptat ca atare
de cei în cauză prin faptul că respecta principiile ierarhice şi de competenţă
proprii carierei militare.
BULVERSAREA SISTEMULUI PENSIILOR PENTRU
MILITARI
Prima lovitură pe care au
recepţionat-o pensionarii ÎNCĂ militari a fost Legea 329/2009, care prin capitolul
IV limitează dreptul constituţional la muncă şi anulează
posibilitatea multor rezervişti de a-şi valorifica pregătirea profesională,
cunoştinţele şi competenţa în folosul societăţii civile, în condiţiile în care
nu numai în România, dar oriunde, militarii ies din serviciul activ la vârste inferioare
celor la care angajaţii civili se pensionează, dar numai în România nu mai este
nevoie de experienţa şi abilităţile acestora!
Starea de normalitate pentru pensionarii militari a încetat definitiv prin Legea nr. 119/ 2010 privind unele
măsuri în domeniul pensiilor, prin care pensiile militare DE STAT devin pensii
din sistemul PUBLIC, urmând a fi recalculate după o metodologie total improprie
specificului activităţii militare.
O experienţă în acest sens oarecum exista, prin
Legea nr. 19/2000, actualizată în
2010, prin care au fost recalculate pensiile din domeniul public, numai că în
această lege exista un articol care împiedica pierderea unui drept câştigat:
“Art. 180(7)- În
situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit (conform noii proceduri) este mai
mic decât cel stabilit în baza
legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul ANTERIOR (s.n.)”
Această prevedere nu există în Legea 119/2010 , iar prin Hotărârea de Guvern nr. 735 din 21 iulie
2010 privind recalcularea pensiilor
militare, în ianuarie 2011 pensiile militarilor în rezervă/retragere, acum
devenite pensii din sistemul public, vor fi diminuate, TOATE, cu procentaje în
jur de 60%.
Suspendarea aplicării HG nr. 735/2010 de către o decizie a
Curţii de Apel Cluj, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
reprezentat doar un moment de respiro…
Pentru
ca lovitura dată militarilor să fie deplină, în acelaşi an este emisă prin
fraudă parlamentară Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice (Legea Anastase), prin care pensionarilor proveniţi din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională li se desfiinţează statutul de
militar dobândit prin Legea nr. 80/1995
şi urmează a li se calcula pensiile ca
şi cum ar fi contribuit la bugetul asigurărilor sociale , fără nicio
legătură cu locul, rolul şi importanţa funcţiei îndeplinite pe timpul
serviciului militar. Evoluţia pensiei urmează în felul acesta să fie
determinată de modificările punctului de pensie, a cărui valoare este stabilită
pe baza unei contributivităţi practic inexistente !
De menţionat că
până în acel moment Armata , ca şi celelalte instituţii cu regim
militarizat, a contribuit pentru personalul propriu la bugetul de stat, conform actelor normative în vigoare, buget de
stat de unde se primeau atât soldele cadrelor din serviciul activ cât şi
pensiile celor din rezervă.
În felul acesta, neavând practic contribuţii la
bugetul asigurărilor sociale, militarii devin pur şi simplu asistaţi sociali,
asemenea persoanelor defavorizate !
Urmare a valului uriaş de proteste
la nivel naţional la care au participat militarii în rezervă şi în retragere în
ianuarie 2011, guvernul Băsescu-Boc a emis OuG
nr. 1/2011, aprobată ulterior prin Legea
165/2011, care stabilea o altă metodologie de revizuire a pensiilor pentru
rezervişti, la fel de aberantă şi fără nicio legătură cu principiile care
ghidează evoluţia personalului în cadrul carierei militare şi care contestă în
continuare calitatea de militari a rezerviştilor. Aceasta, deşi prin Legea nr. 53/2011, se modifică şi se
completează statutul cadrelor militare, prelungindu-se obligaţiile militare ale
rezerviştilor , indiferent de grad, până la 63 ani . Prin urmare, pe de o parte se anulează DREPTURILE ce
decurg din calitatea de militar în rezervă, dar se prelungesc OBLIGAŢIILE
militare faţă de stat !
Transpunerea în practică a noilor reglementări (OuG nr. 1 din 2011/Legea 165 din 2011), a dus la situaţii aberante
şi vexatorii pentru mulţi militari, în special din rândul celor care au deţinut
funcţii de mare răspundere, deoarece în multe cazuri militari cu grade
inferioare au primit pensii care au depăşit copios pe cele ale propriilor
comandanţi.
Mai mult, clamata economie s-a transformat
într-o veritabilă povară asupra bugetului asigurărilor sociale, deoarece unii
dintre rezervişti au primit, fără ca ei să fi cerut sau să-şi explice,
cuantumuri lunare ale pensiilor echivalente cu mari câştiguri la jocurile de
noroc….
Desigur,
unora dintre militarii în rezervă şi îndeosebi multora dintre cei în retragere
li s-au reparat neregulile sau nedreptăţile cuprinse în cuantumul pensiei
militare, dar altora li s-a diminuat abuziv şi nejustificat baza de calcul
pentru stabilirea punctelor de pensie, fie din cauza incompetenţei ,
neglijenţei sau neatenţiei celor care trebuiau să furnizeze şi să folosească datele
corecte şi nu au făcut-o, fie din cauza pierderii şi/sau deteriorării
documentaţiei primare necesare.
Pentru ca bulversarea sistemului de pensii
pentru militari să fie şi mai profundă, guvernul Băsescu-Boc a emis o nouă
hotărâre, de data aceasta “secretă” (de ce ?) , HG-S nr. 1019/2010, prin care modifică HG nr. 1294/2001, stabilind condiţii mai avantajoase pentru
militari referitoare la gradul de dificultate/pericol pentru locurile de muncă
şi activităţile specifice. Acest act normativ, care în mod explicit modifică o
hotărâre de guvern anterioară, deci nu este o reglementare nouă, care urmează
să acţioneaze numai în viitor, prevede în mod abuziv şi discriminatoriu că se
referă numai la militarii care părăsesc serviciul activ după data de 1 ianuarie 2011 ( de parcă după această
dată condiţiile de muncă din aceleaşi unităţi militare în care au activat cei
pensionaţi înaite au devenit brusc mai dure!).
Constrâns însă de acţiunile de protest tot mai
puternice ale multor rezervişti, ministrul Apărării Naţionale din acelaşi guvern
(Gabriel Oprea), decide ca aceste prevederi mai favorabile să se aplice şi unor
militari trecuţi în rezervă înainte de data prevăzută în actul legislativ ,
după criterii care uneori nu au avut nicio legătură cu situaţia reală (au fost
cazuri când s-au acordat abuziv condiţii
speciale pe timpul când cei în cauză urmau cursurile diferitelor instituţii
militare de învăţământ sau li s-au atribuit funcţii pe care nu le-au deţinut,
numai din dorinţa de a le creşte pensia şi a-i determina să nu mai protesteze!).
EVOLUŢIA SITUAŢIEI DUPĂ VICTORIA USL ÎN ALEGERI
Conform devizei electorale
„Dreptate până la capăt”, după instalarea guvernului Ponta 1, ministrul
Apărării Naţionale - Gl.Lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, familiarizat cu problemele
militarilor în rezervă, a iniţiat un dialog cu organizaţiile reprezentative ale
acestora, în vederea elaborării unei noi legi a pensiilor militare de stat. În
acelaşi timp a contribuit la adoptarea
unei amnistii fiscale (Legea nr. 84/2012),
prin care s-a evitat plata de către rezervişti a diferenţei dintre pensia
militară primită până la finalizarea revizuirii şi pensia calculată pe baza OuG nr.1/2011(L 165/2011), a adoptat
măsuri de punere în ordine a acordării de grade militare şi a iniţiat un audit intern pentru a clarifica
situaţia modului în care au fost stabilite cuantumurile pensiilor militarilor
în rezervă conform legislaţiei încă în vigoare (speram noi).
Din păcate, timpul scurt avut la
dispoziţie de către Domnia Sa la conducerea destinelor Armatei, şi a Armatei de
Rezervă în acelaşi timp, nu i-a permis să ia toate măsurile pentru a remedia
situaţia existentă la nivelul pensiilor
rezerviştilor şi la statutul acestora, ba mai grav, nu a avut nici
posibilitatea de a îndepărta din structurile superioare ale compartimentelor cu
atribuţii în aceste domenii a persoanelor care prin oportunism faţă de vechea
guvernare, prin incompetenţă sau rea-voinţă au adus prejudicii importante celor
care şi-au desfăşurat cu devotament activitatea sub Drapel.
Mai mult, după ce la conducerea
Ministerului Apărării Naţionale a venit o altă echipă, problema elaborării noii
legi a pensiilor militare de stat , iniţiată de ministrul Dobriţoiu, precum şi
redobândirea dreptului neîngrădit la muncă, prin abogarea cap.IV/L 329/2009, au fost
amânate sine die, iar desfăşurarea
auditului a fost redirecţionată, culmea, împotriva celor cu pensiile diminuate,
tocmai pentru a nu-l deranja pe fostul ministru Oprea, acum aliat şi persoană
de maximă importanţă a noii Puteri.
Astfel, în loc de a se analiza
cum de au ajuns pensiile unor rezervişti la cuantumuri la care nici mulţi
dintre generali nu ar fi putut accede,
s-a hotărât revenirea în aşa zisa legalitate a condiţiilor de muncă (o
legalitate discriminatorie), ceea ce a afectat în special pe cei cu pensiile
diminuate, care pe lângă faptul că deşi nu ei au solicitat să fie încadraţi în
condiţii de muncă prin încălcarea legii
(asta a făcut-o ministrul Oprea), acum trebuie să suporte, pe lângă diminuarea
pensiei, şi executarea silită a sumelor primite nemeritat în urma ilegalităţii săvârşite de conducerea
MApN!
Ca urmare, de la sfârşitul anului
2012 şi până la începutul toamnei 2013, militarii în rezervă au primit o
avalanşă de noi decizii de pensie, fiecare cu un cuantum mai mic decât
precedenta, pe măsură ce se găseau alte probleme în calcularea pensiilor după
legislaţia Băsescu-Boc-Anastase. Mai mult, sumele care constituiau diferenţa
urmau să fie recuperate de la „beneficiari” prin executare silită, ceea ce
presupunea intrarea în iarna următoare şi cu pensiile diminuate, şi datori la
stat, şi cu diminuarea dreptului la muncă şi fără statutul de militar promis a ne fi restabilit!
În această conjunctură şi ca
urmare a presiunilor exercitate de către organizaţiile militarilor în rezervă
şi în retragere şi în special de SCMD, în vara anului trecut a fost votată, cu
peripeţiile ştiute, aşa zisa lege
reparatorie, Legea nr. 241/2013.
Prin acest act normativ se
stabilesc următoarele:
-
aceia dintre militarii în rezervă/retragere care au
avut pensiile diminuate ca urmare a aplicării algoritmului de calcul prevăzut
în OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011), începând
cu data de 1 octombrie 2013 vor primi în plată cuantumul pensiei din decembrie
2010, stabilit conform Legii 164/2001(L
179/2004), fără ca această pensie să aibă statut de pensie militară;
-
se anulează executarea silită pentru recuperarea
retroactivă a sumelor încasate necuvenit
ca urmare a încadrării greşite în grupele de muncă.
Adoptarea acestei legi în
Parlamentul României şi promulgarea ei în extremis de către Preşedinte a
constituit o necesitate a momentului, deoarece a evitat ca
mulţi rezervişti să intre în iarnă şi cu pensiile micşorate şi datori cu sume
mari de bani care trebuiau retrocedate, dar era departe de a rezolva problemele
acumulate în toţi aceşti ani de adevărată hărţuire.
SOLICITĂRILE
MILITARILOR ÎN REZERVĂ/RETRAGERE
1. Adoptarea Legii pensiilor militare
de stat.
Este un
obiectiv asumat de către partidele din USL pe timpul campaniei electorale, ca
urmare a nedreptăţii la care au fost supuşi militarii prin măsurile abuzive ale
regimului Băsescu –Boc. Necesitatea unui asemenea act legislativ rezidă din
faptul că, de la obţinerea primului grad ca ofiţer, maistru militar sau
subofiţer şi până la vârsta de 63 ani, iar în situaţii excepţionale chiar şi
după această vârstă, cadrele militare sunt în evidenţa Armatei şi pot fi
rechemate în activitate, pentru a-şi face datoria faţă de stat şi naţiune
conform pregătirii şi capacităţii lor. Aceasta presupune, implicit, menţinerea
concordanţei cuantumului pensiei cu evoluţia veniturilor obţinute de militarii
în activitate, cu grade şi funcţii echivalente celor dobândite de rezervist la
ieşirea din serviciul activ.
După adoptarea
legii pensiilor militare de stat, militarii în rezervă/retragere care doresc,
vor putea să opteze pentru menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilite
pe baza OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011) desigur, dacă acesta a fost stabilit corect.
2. Renunţarea, în perspectiva Legii
unitare a salarizării, la stabilirea unei echivalări a soldelor militarilor cu
salariile altor bugetari şi la determinarea cuantumului pensiei pe baza
principiului contributivităţii.
Spre deosebire
de celelalte categorii socio-profesionale, cărora prin lege li se stabileşte
nivelul retribuţiei funcţie de o durată a îndeplinirii sarcinilor de serviciu
de 8 ore X 5 zile/săptămână, iar toate depăşirile sunt recompensate
suplimentar, serviciul militar presupune a fi disponibil PERMANENT, în orice
condiţii şi oriunde este nevoie. Deoarece retribuirea funcţie de factorul „timp
de lucru” nu este posibilă, stabilirea cuantumului pensiei pe baza principiului
contributivităţii este discriminatorie şi nedreaptă faţă de militari.
3. (Re)acordarea dreptului deplin şi
nediscriminatoriu la muncă, prin abrogarea Capitolului
IV/Legea nr. 329/2009.
Şi
acesta este un obiectiv asumat de partidele din USL în campania electorală şi a
fost solicitat de militarii în rezervă, care sunt împiedicaţi să muncească în
folosul societăţii, în condiţiile în care, conform legii, au ieşit din
serviciul activ- ca peste tot în lumea civilizată, la vârste mult sub nivelul
la care se pensionează personalul civil.
Reintegrarea în serviciu se face la
solicitarea celor care doresc acest lucru, pe baza evaluării de către angajator
a competenţei rezervistului de a îndeplini sarcinile de serviciu în domeniul
sau în locul de muncă respectiv, deci nu
se pune problema favorizării unei anumite categorii de solicitanţi în detrimentul
altora.
4. Recuperarea drepturilor băneşti de
care au fost privaţi o parte dintre militarii în rezervă/retragere.
Prin
adoptarea Legii nr. 241/2013 statul
recunoaşte, implicit, că unui anumit segment din rândul militarilor în
rezervă/retragere li s-a făcut o nedreptate, prin privarea acestora de un drept
câştigat. Prin urmare este corect, şi moral şi legal, ca acestora să li se
returneze sumele de bani care li s-au prelevat ca diferenţă între cuantumul
pensiei din decembrie 2010 şi cuantumurile mai mici primite până în luna
septembrie 2013 inclusiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât aplicarea
prevederilor Legii nr. 241/2013 are,
prin ea însăşi, efecte negative asupra „beneficiarilor”, din următoarele cauze:
a)
Prin lege, revenirea la cuantumul pensiei din decembrie
2010 presupune ca, de fapt, rezervistul să primească aceeaşi pensie ca în anul
2007, când a avut loc ultima reactualizare. În felul acesta nu se ţine seama de
evoluţia preţurilor, rata inflaţiei, nivelul cursului de schimb al monedei
naţionale din această perioadă , deci dreptatea făcută rezerviştilor e destul
de strâmbă.
b)
Mai mult, cuantumul pensiei primit în luna octombrie
2013 nu reprezintă revenirea la o pensie militară, dar nu este nici legat de
punctul de pensie stabilit conform Legii nr. 263/2010, şi care se
indexează conform legii în fiecare an. În felul acesta, „beneficiarii” Legii nr. 241/2013 sunt din nou
discriminaţi, ei fiind excluşi de la indexările anuale, iar cum legea pensiilor
militare se pare că mai are destul timp până a fi promulgată, această excludere
devine tot mai greu de suportat.
5. Anularea discriminării dintre
militarii trecuţi în rezervă înainte şi după 1 ianuarie 2011.
Deoarece Hotărârea Guvernului (HG)-S
nr. 1019/2010, referitoare la locurile de muncă şi activităţile cu condiţii
deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare
în activitate, în mod explicit modifică,
deci nu înlocuieşte prevederile Hotărârii Guvernului (HG) nr. 1294/2001,
este normal şi legal ca noile condiţii să fie aplicate tuturor celor care au beneficiat
de prevederile celei din urmă amintite, altfel suntem din nou în faţa unei
situaţii clare de discriminare.
Aceasta şi în situaţia în care gradul de
dificultate al condiţiilor de muncă în aceleaşi locuri şi pentru aceleaşi
funcţii nu putea fi diferit în cele două perioade stabilite arbitrar de
legiuitor.
6. Acordarea accesului nediscriminatoriu, pentru
toate organizaţiilor militarilor în rezervă/retragere, constituite
legal, care nu au caracter lucrativ, la facilităţile oferite de către
ministerele tutelare.
CONCLUZII
Noi,
cei care am îmbrăţişat cariera armelor, şi care ne-am asumat obligaţia ca până
la împlinirea vârstei de 63 ani, cel puţin, să fim pregătiţi a ne face datoria
de onoare faţă de stat şi naţiune , suntem conştienţi de faptul că în
condiţiile actuale există persoane şi categorii sociale cu o situaţie materială
mult mai dificilă decât a noastră.
Este un truism pe care cei aflaţi
la conducerea treburilor ţării tot încearcă să ni-l prezinte, atât nouă cât şi
societăţii civile, făcându-se că nu înţeleg faptul că sistemul militar, chiar
ca şi componentă a sistemului social, are un caracter cu totul aparte,
supunându-se unor reguli şi acţionând în condiţii diferite faţă de restul
societăţii.
Acest lucru decurge din rolul său
de element de acţiune în situaţiile cele mai critice care pot apărea în istoria
unui stat, când în cumpănă poate fi însăşi existenţa statului ca entitate.
Desigur, în perioade de relativă
linişte - ca cea pe care o parcurgem acum, când zonele de conflict sunt relativ
departe de graniţele proprii, în mentalul colectiv se poate insinua ideea că
situaţia forţei armate a ţării nu prezintă un prea mare interes; nu trebuie
nimeni să creadă că locul fruntaş pe care îl ocupă Armata în diferitele sondaje
de opinie reprezintă dovada unui ataşament real al populaţiei faţă de
instituţia militară. Este mai degrabă un refugiu în faţa nemulţumirii generate
de acţiunile altor componente ale statului, care ne dezamăgesc prin prestaţia
lor. Şi atât !
Guvernanţii nu au voie să
gândească aşa. Cei care şi-au asumat conducerea statului, indiferent de
doctrina politică pe care susţin că o îmbrăţişează, trebuie să conştientizeze
că într-o situaţie limită, generată de un conflict armat sau de catastrofe
naturale, balanţa între „a fi” sau „a nu mai fi” , este înclinată de FORŢA ARMATĂ.
Iar dacă politicienii noştri nu
ştiu, deşi mulţi au absolvit diferite cursuri la Universitatea Naţională de
Apărare, în caz de agresiune asupra teritoriului naţional primii care intră în
luptă sunt componenţii FORŢEI ACTIVE, cei care defilează în zilele de
sărbătoare, dar pentru că la război se mai şi moare, rezultatul final al luptei
este stabilit de acţiunile REZERVEI, de organizarea , dotarea şi moralul
acesteia.
Marile imperii clădite de-a
lungul veacurilor s-au prăbuşit nu din cauza superiorităţii militare a celor
care i-au atacat, ci lipsei de interes manifestat de proprii luptători.
Tehnica de luptă şi materialele
necesare pot fi procurate şi în regim de urgenţă în preajma unui conflict,
lumea fiind plină de dealer-i gata să satisfacă orice cerere, dar dacă nu avem
oameni pregătiţi şi motivaţi pentru a mânui armamentul şi a exploata
echipamentele va trebui să închiriem soldaţi.
Sau să ne resemnăm !
Col(r) Radu AROMÂNESEI
(*) AVATAR- transformare
neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau a unui lucru.