REPOSTARE DE PE PAGINA CENTRALA A S.C.M.D.
marți, 8 iulie 2014
Demers al SCMD catre AVOCATUL POPORULUI
SINDICATUL CADRELOR MILITARE
DISPONIBILIZATE
(S.C.M.D.)
Adresa: Bucuresti,
str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152
Cod fiscal 26096263 Cont BRD
RO41BRDE441SV79262374410
Nr. 1025/08.07.2014
Catre,
AVOCATUL
POPORULUI
Domnul Victor
CIORBEA
Domnule Avocat al poporului,
Ma adresez
dvs., in mod deosebit in baza experientei pe care ati acumulat-o ca avocat in
cauzele care ii opun de 5 ani structurilor guvernamentale pe militarii
disponibilizati, in rezerva sau in retragere, cu si fara drept de pensie,
proveniti din toate structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
Bulversarea
unui sistem functional, echitabil si stabil, apreciat de structurile europene
si NATO, prin aberanta legislatie a regimului Boc-Basescu, potrivnica multor
principii de drept si prevederilor constitutionale, a provocat nu numai
discriminari, inechitati inimaginabile, haos legislativ, dar a si pus actuala
guvernare intr-o situatie imposibila. Singura solutie pentru revenirea
integrala la normalitate ar fi promulgarea Legii
pensiilor militare de stat, in forma propusa de structurile active si de organizatiile
rezervistilor militari si politistilor.
Pe cale de
consecinta va rog sa recomandati Guvernului Romaniei accelerarea acestui demers
legislativ.
Anexez prezentei un punctaj de probleme de natura
legislativa, privind cazul in speta.
Cu deosebita
stima,
Col.
(r) dr. DOGARU MIRCEA
PRESEDINTELE
SCMD
ANEXA
PUNCTAJ DE PROBLEME PRIVIND PENSIILE
MILITARILOR IN REZERVA SI RETRAGERE
I. Aspecte privind actele normative elaborate in perioada 2010-2011
- Nerespectarea legislatiei UE care
recunoaște fără rezerve dreptul unor categorii socio-profesionale (magistrați,
militari, polițiști) la un regim aparte în domeniul pensiilor (Dir. nr.
2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2003, privind pensiile
ocupaționale). De remarcat ca, prin decizii succesive, CCR recunoaste acest
drept magistratilor (atribuindu-le un
“statut constitutional”) si comisarilor de conturi (!).
- Incalcarea prevederilor legislatiei
existente la momentul emiterii noilor acte normative, respectiv a Constituției
României/2003 (art. 11 alin (2), art.15
alin. (2), art. 20 alin (2), art. 44 etc. ) și a art. 5 din Legea nr. 287/2009
(Codul Civil): „Aplicarea prioritară a
dreptului Uniunii Europene. În materiile reglementate de prezentul cod, normele
dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea
sau statutul părţilor.”
- Legea nr. 119/2010, privind
stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, HG nr. 735/2010, OUG nr. 1/2011
si Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii au dus la:
- nerespectarea principiului neretroactivitatii legii, deoarece au afectat
drepturile de pensie stabilite anterior in mod corect si legal prin Legea nr.
164/2001 si nr. 179/2004;
- incalcarea principiului drepturilor deja castigate - principiu consacrat in
legislatia interna de-a lungul timpului, desi nu este statuat “expresis verbis” in vreun act normativ,
dar materializat in legi (spre exemplu, tot in domeniul pensiilor, Legea nr.
19/2000, art. 180, alin (7), reglementa cuantumul cel mai favorabil al pensiei,
conform acestui principiu care a fost preluat si de Legea nr. 263/2010, art.
169, pct. 5); Prin urmare, acest
principiu a fost recunoscut tuturor pensionarilor - mai putin militarilor!
- institutia Avocatului poporului, in concluzia Raportului special pentru anul
2012 mentioneaza: “aplicarea legislatiei
de eliminare a pensiilor de serviciu s–a facut cu nerespectarea textului din Constitutie ce a reprezentat temeiul
legal, iar masura preconizata a aduce economii la buget a adus de fapt
cheltuieli anuale suplimentare de cca 1
mld de lei”
- aplicarea irationala si absurda a principiului contributivitatii unei
situatii ipotetice “ca si cum ar fi
existat”, in fapt militarii si politistii nu au contribuit la sistemul
public de pensii pentru ca au facut parte dintrun alt sistem care nu prevedea
aceasta obligatie, iar acum este prezentat ca si cum militarilor li se face o
favoare (alaturi de agricultori!), in sensul ca desi nu au contribuit la
asigurarile sociale li se asigura totusi un “ajutor social”
- incalcarea grosolana a principiului nediscriminarii cetatenilor,
in baza oricarui criteriu de orice natura. Activitatea militarilor nu s-a
desfasurat in baza legislatiei muncii, ci au fost de natura contractuala. Ei
si-au respectat pe deplin contractele semnate de-a lungul carierei, incepand cu
accederea in institutiile militare de invatamant. Statul roman, in regimul
Basescu – Boc, cu siguranta nu! Militarii nu au avut carnete de munca. Prin
urmare nu se poate reconstitui cu precizie si exactitate volumul veniturilor realizate
in cariera. Parte din documentele de evidenta s-au distrus conform legilor in
vigoare si nu pot fi reconstituite;
-
aparitia unor situatii de neimaginat intr-un stat “normal” – dupa recalculare,
revizuire si regularizare parte dintre subofiteri si maistrii militari (cu
deosebire proveniti din aviatie, radiolocatie, servicii secrete etc) au pensii
mult mai mari decat unii ofiteri cu grade superioare (colonel si lt. colonel)! De
asemenea, detasarea in economia nationala a personalului militar navigant si
drepturile militarilor angajati pe baza de contract nu au fost luate in
considerare! De aici rezulta ca
legislativul nu a cunoscut pe deplin specificitatea domeniului legiferat;
- infaptuirea unor abuzuri greu de
acceptat intr-o societate bazata pe respectarea legii – pe baza unor acte
inexacte sau false cu totul, parte dintre militarii in rezerva beneficiind de
pensii uriase. Legalitatea a fost inlocuita cu “pila” si arbitrariul! Doar la
nivelul Capitalei, Casa de pensii sectoriala a MApN plateste lunar pensii cu
500.000 euro mai mult decat inainte de recalculare, revizuire si regularizare;
- CEDO, prin deciziile sale, a hotarat în sensul că, din
moment ce principiul legalităţii
semnifică existenţa unor norme interne suficient de accesibile, precise şi
previzibile, preeminenţa dreptului impune necesitatea determinării faptului
dacă, pe terenul aplicării dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1, ce
garantează dreptul de proprietate, a fost realizat un just echilibru între
interesele generale ale comunităţii şi imperativele asigurării protecţiei
drepturilor fundamentale ale individului. Or, un asemenea echilibru nu poate fi
asigurat decât în măsura în care ingerinţa litigioasă a respectat principiul
legalităţii şi nu a fost arbitrară. Este
limpede pentru cine vrea sa vada ca acest principiu nu a fost respectat, iar
arbitrariul este clar ca lumina zilei;
- Ciuntirea arbitrara a pensiilor militarilor s-a suprapus peste o alta
incalcare grava a Constitutiei prin Legea nr. 329/2009, care a limitat
drastic dreptul la munca a militarilor care au fost disponibilizati fortat,
la o varsta tanara, pentru a indeplini conditiile de aderare la NATO. Initial
li s-a permis sa cumuleze o pensie mica valoric cu un salariu modest de la o
primarie sau prefectura. Din 2009, prin aparitia Legii 329 (cap. IV), nu mai
beneficiaza de acest drept. Acesti militari, prin pregatirea profesinala
anterioara, nu se califica pentru piata muncii in domeniile private. Aceste
companii nu opereaza cu tancuri, tunuri sau complexe de rachete!
II.
Necesitatea elaborarii unei noi legi a pensiilor militare de stat
- respectarea prevederilor directivelor UE prin care se
recunoaste statutul special al militarilor si politistilor in plan
socio-profesional (dreptul european prevaleaza asupra dreptului intern);
-
realinierea Romaniei la sistemul pensiilor militare de stat caracteristic
statelor membre NATO (o exceptie: Germania - unde militarii au totusi un capitol special in legea comuna);
-
militarii activi din Romania au un regim profesional special (munca nenormata
cu solda fixa, disponibilitate 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, munca in
orice fel de conditii, limitarea drastica prin legea statutului a unor drepturi
si libertati fundamentale de care se bucura ceilalti cetateni, imposibilitatea
realizarii unor venituri suplimentare etc. ) regim plin de restrictii si
sacrificii pentru ei si familiile lor,
dar care nu prevede masuri compensatorii pe masura activitatii
militarilor si politistilor. Pensia militara ar putea fi una dintre ele;
-
nevoia de dreptate si reparare a unor nereguli majore savarsite in ultimii ani
prin actele normative abuzive ale regimului Basescu – Boc;
-
eliminarea discriminarilor dintre militari introduse de HG 1019/2010, privind
conditiile de munca, act normativ ce se aplica doar celor trecuti in rezerva
dupa data de 01.01.2011, in timp ce conditiile de munca au fost aceleasi pentru
toti militarii, indiferent de data trecerii in rezerva;
-
titularii de pensii de urmas in baza dispozitiilor art. 23 si art. 77 alin (3)
din Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, sunt in prezent
exclusi de la noile reglementari, pensiile lor fiind “inghetate” la nivelul
anilor in care au fost stabilite. In acea perioada, inainte de 2011, logica
reglementarii era bazata pe conexiunea dintre solda militarilor activi si
pensia rezervistilor. Aceasta conexiune trebuie restabilita, avand in vedere
mai multe argument, logice si legale:
·
Militarii
in rezerva sunt in continuare in evidenta de mobilizare a tarii, ei putand fi
oricand chemati in activitate pana la implinirea varstei de 65 ani, in situatii
de mobilizare sau razboi;
·
Gradul
militar are expresie financiara in solda de grad conform prevederilor art. 7
din Anexa VII a Legii nr. 284/2010, legea cadru privind salarizarea
personalului bugetar:
(1)
“Pentru gradul
militar pe care îl deţine, ca drept al titularului şi recunoaştere în plan
social, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă
de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut.” Legea nu distinge intre militarii
activi si militarii in rezerva, iar un principiu de drept statueaza ca acolo
unde legea nu distinge, nimeni nu poate face acest lucru.
SEFUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC AL SCMD
Col (r)
Monica CALOIAN
