Constituită pentru necesităţi militare, dar şi pentru realizarea unor lucrări publice de mare importanţă, arma Geniu a devenit, aşa cum aprecia generalul Constantin Nicolae Hârjeu, “folositoare în timp de pace şi indispensabilă la război”. A beneficiat, încă de la începuturile ei, de calităţile şi profesionalismul unui corp de cadre cu pregătire superioară, care în timp au transformat trupele de geniu într-o armă de elită, ce a dat societăţii româneşti personalităţi de certă valoare, cu o contribuţie deosebită atât pe plan militar, cât şi în alte domenii ale vieţii sociale. De la origine, arma geniu a fost de o mare complexitate, având în componenţă mai multe specialităţi: pionieri, constructori de drumuri / poduri, pontonieri, precum şi subunităţi tehnice.
Istoria armei geniu de la apariţia sa şi până în prezent s-a identificat cu cea a armatei române, prin participarea la toate marile evenimente militare din istoria românilor, începând cu Războiul de Independenţă, primul război mondial, campaniile celui de al doilea război mondial, dar şi activităţi de mare anvergură desfăşurate pe timp de pace, pentru amenajarea teritoriului.
După 1990, geniştii români au participat la misiuni de menţinere a păcii şi reconstrucţie, precum şi la operaţiile NATO, ONU, UE şi de tip coaliţie.Acestea, precum şi rezultatele deosebite obţinute la exerciţiile militare cu participare multinaţională, au constituit o contribuţie importantă la efortul general de integrare militară europeană şi euroatlantică.
