SENATORUL IOAN GHISE SI CAMPANIA SA LA PRESEDINTIA ROMANIEI

PENTRU CEI INTERESATI IN SUSTINEREA DOMNULUI SENATOR IOAN GHISE LA PRESEDINTIA ROMANIEI VA PROPUNEM SA STUDIATI CITEVA MATERIALE CE ÎI APARTIN :

I. - PROGRAM POLITIC

PENTRU CETĂŢENII ROMÂNI ŞI PENTRU ROMÂNIA

“Cooperare pentru bunăstare şi dezvoltare, pentru unitate naţională şi spirit constructiv “.

În primul alineat al articolului 47 din Constituţia României, se menţionează, în mod expres: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

Potrivit articolului 80 din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul roman si veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Este rolul Preşedintelui României să fie iniţiatorul realizării acordurilor politice si sociale pentru unitate naţională şi pentru politici publice, bazate pe parteneriatul societăţii civile cu autorităţile publice.

Scopul propunerilor din programul politic este să redea cetăţenilor români încrederea si garanţia că România poate fi condusă bine si cinstit pentru creşterea bunăstării cetăţenilor români şi mai binele generaţiilor viitoare.

PROPUNERI DE PROGRAM POLITIC

1- Continua guvernare bazată pe majorităţi parlamentare solide sau, ideal, cel puţin o perioadă, pe un Guvern de uniune naţională potrivit reprezentativităţii parlamentare. Potrivit Constituţiei, Guvernul este al Romaniei şi nu al majorităţii parlamentare contra opoziţiei parlamentare.

2- Promovarea şi implementarea politicilor publice pe baza de Acorduri între societatea civilă, mediul de afaceri şi administraţia publică.

3- Promovarea şi dezvoltarea democraţiei participative valorificând instrumentele oferite de tehnologia IT &C.

4- Construcţia României pe modelului statului bunăstării.

Creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice iar creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.

5- Realizarea unui Acord politic şi social privind ALINIEREA SALARIULUI MEDIU ŞI A SALARIULUI MINIM DIN ROMÂNIA CU SALARIILE MEDII, RESPECTIV CU SALARIILE MINIME DIN ŢĂRILE DEZVOLTATE ALE U.E., într-un orizont de timp de 10-15 ani potrivit unei viziuni comune a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a administraţiei publice.

6- Realizarea unui Acord politic privind trecerea mai rapidă a României la moneda euro.

7- Realizarea Acordurilor politice si sociale pentru susţinerea financiară pentru dezvoltarea domeniilor de prioritate strategica precum sănătatea, învăţământul, agricultura şi infrastructura de transport.

8- Realizarea Acordului politic şi social pentru definirea nivelului de schimbare politică a demnitarilor publici numiţi politic, a criteriilor de moralitate şi onorabilitate pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a accede în funcţii publice precum şi instituirea de standarde de performanţă pentru aceştia. Un acord similar se impune şi pentru persoanele care candidează pentru funcţii eligibile.

9- Realizarea Acordurilor politice şi sociale privind reprofesionalizarea cetăţenilor români potrivit necesităţilor de competenţe ale lumii globalizate şi învăţarea continuă pe tot parcursul vieţii.

10- Realizarea Acordurilor politice şi sociale privind promovarea tehnocraţilor pe criterii de meritocraţie în funcţii şi demnităţi publice.

11- Realizarea Acordurilor politice şi sociale pentru crearea cadrului legislativ şi instituţional pentru monitorizarea de către societatea civilă a cheltuirii banilor publici.

12- Realizarea parteneriatelor de control de stat între autorităţi publice şi persoane fizice şi/sau persoane juridice.

13- Realizarea Acordului politic şi social privind valorificarea avuţiei naţionale, în prezent şi în viitor.

O viziune - Program strategic

de aliniere a salariului mediu din România la salariul mediu al ţărilor europene

Elaborarea unui program ferm, consecvent şi într-un orizont de timp rezonabil, 10-15 ani, de aliniere a salariului mediu din România la salariul mediu al ţărilor europene dezvoltate este în viziunea mea, cheia principală, ce va permite ruperea cercului vicios în care România se află în ceea ce priveşte nivelul salariilor şi nivelul productivităţii muncii.

Tot mai des se invocă lipsa de productivitate a românilor şi, ca o consecinţă imediată, se spune că nu pot fi mărite salariile.

Pe de altă parte, la nivelul actual al salariilor, românii nu sunt stimulaţi să muncească eficient şi cu productivitate crescută. Şi, evident, nu o fac.

Ba, mai mult, unele lucrări ştiinţifice relevă că această muncă, având o productivitate scăzută, reprezintă chiar o formă de protest, de rezistenţă pasivă a acestora faţă de neplata muncii lor.

Aşadar, nu se măresc salariile pentru că nu avem productivitate crescută şi nu avem productivitate crescută pentru că salariile sunt mici şi nu se măresc.

Acesta este cercul vicios în care ne aflăm şi, dacă vom continua să menţinem nivelul salariilor scăzut, vom fi condamnaţi la stagnare, regres şi migraţia forţei de muncă din România.

Prin urmare, ruperea acestui cerc vicios este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea României.

Însă, din cele de mai sus, nu trebuie trasă concluzia că românii nu ar fi capabili să muncească eficient, cu o mare productivitate a muncii şi la standarde de calitate ridicate.

Că nu este aşa o dovedesc cei peste trei milioane de români care muncesc în străinătate, care sunt căutaţi în cele mai diferite profesii şi care, de cele mai multe ori, îi întrec în productivitate, calitate şi ingeniozitate pe autuhtonii din ţările în care au ales să lucreze. De ce oare?

Pentru că acolo, în ţările europene dezvoltate, sunt bine plătiţi.

Poate nu sunt plătiţi cât autohtonii, dar, oricum, mult mai bine decât în România.

În fapt, pentru un salariu mediu lunar de 162 de euro, la nivelul anului 2012, cu preţuri în România mai mari decât în ţările occidentale, cât să munceşti şi, mai ales, de ce să o faci?

Aşadar soluţia ruperii cercului vicios o reprezintă un program de aliniere a salariilor din România la salariile din statele occidentale.

Acest program va trebui să fie negociat cu instituţiile publice, entităţile economice, salariaţii şi pensionarii din România.

Aceasta reprezintă ideea forţă, fundamentală a programului meu şi orice politică publică se va face pornind de la dinamica acestui indicator.

Propunerea noastră iniţială este:

salariul mediu va trebui să ajungă în urmatorii cinci ani la cel puţin 60% din salariul mediu european, urmând ca în alţi 5 ani să ajungă la 75% şi, încă în 5 ani, să egaleze salariul mediu european. La fel şi pentru salariul minim.

Cu siguranţă, preşedintele ţării nu poate, el personal, să mărească salariile şi nici nu are această prerogativă.

Dar el, Preşedintele României, are, printre altele, obligaţia de a veghea la buna funcţionare a statului şi a instituţiilor sale în consens cu prevederile constituţionale.

Iar la articolul 47 din Constituţie, se menţionează în mod expres:

„Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

În prezent, statul şi instituţiile sale funcţionează astfel încât să asigure cetăţenilor un trai decent?

Răspunsul, fără nici un fel de ezitare, este NU.

De aceea, îi revine Preşedintelui României obligaţia de a iniţia consultări pentru găsirea de soluţii care să conducă la respectarea acestei prevederi constituţionale.

Şi, deşi nu face parte din Executiv, Preşedintele României poate avea o viziune pe care să o supună dezbaterii publice şi în cadrul consultărilor, astfel încât Guvernul să-şi stabilească propriul program privind această problemă.

După cum se cunoaşte, nivelul de trai este condiţionat, pe de o parte, de nivelul de dezvoltare economio-socială al unei ţări şi, de asemenea, de nivelul de implicare al statului în susţinerea cetăţenilor aflaţi în situaţii dificile.

Din păcate, tocmai în perioada crizei, adică atunci când oamenii se aflau în cea mai mare dificultate, Statul Român a ales cea mai proastă politică posibilă.

Şi anume, să se retragă cât mai mult din economie şi din protecţia socială, considerând că statul paternalist ar fi de natură comunistă şi, prin urmare, nu ar mai corespunde paradigmei sistemului capitalist în care economia românească evoluează. Nimic mai fals.

Gândirea economică şi politică a lumii a promovat de mult măsuri protecţioniste pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor săi.

De fapt, modelul statului bunăstării presupune că statul are un rol important şi activ în asigurarea bunăstării cetăţenilor prin mecanisme care să asigure echitate şi echilibru social între diversele categorii sociale şi, evident, pacea socială.

Aceste obiective se asigură prin politici sociale, solidaritate socială, sprijinirea grupurilor defavorizate şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală şi profesională.

Şi aceste problematici nu sunt de sorginte comunistă.

Este adevărat că statul comunist a pus un accent sporit pe astfel de componente de protecţie socială, însă ele au fost preluate de la alte sisteme de gândire socio-eonomică.

„Primele iniţiative ale statului bunăstării modern nu aparţin unor ţări socialiste, ci au încercat să propună soluţii sociale la situaţii de criză ale pieţei în Germania (modelul asigurărilor sociale al lui Bismark), SUA (modelul keynesian) sau Marea Britanie (raportul Beveridge) (vezi şi Waddan, 1997)” [1] .

Din punctul de vedere al salariului minim lunar, România se situează pe ultimul loc loc în Europa (2012: 162 euro/lună) astfel că, potrivit acestui indicator, riscul de sărăcie în România este extrem de ridicat.

Însă, în ultimele decenii şi în special în perioada de criză, economia românească a fost supusă unui proces haotic şi, de multe ori, corupt de destructurare ca urmare a unor politici de privatizare proaste, astfel încât ramuri întregi ale economiei au fost distruse, fabricile au fost demolate, iar maşinile, utilajele şi instalaţiile au fost tăiate şi vândute la fier vechi.

Ca atare, în ultimii ani şi în special în perioada crizei, economia a fost în general în descreştere.

Odată cu descreşterea economiei a descrescut până la anulare şi nivelul de protecţie socială aducând întregi segmente populaţionale în situaţii disperate. Pe mulţi cetăţeni, astfel de situaţii i-au determinat să părăsesca ţara, iar pe alţii i-au adus în situaţii dramatice.

În concluzie, aceşti ani au fost deosebit de grei, în special pentru populaţie ca urmare a politicilor publice proaste şi a cheltuirii nechibzuite a banului public.

Ca urmare a acestor măsuri, populaţia practic s-a revoltat, iar în urma unor largi demonstraţii în peste 60 de oraşe din ţară, Guvernul a fost schimbat.

Cu toate acestea, cercul vicios „nivelul productivităţii – nivelul salariilor”, nu a fost rupt.

Cum se va putea face această aliniere a salariilor din România la nivelul salariilor europene?

Evident nu este un proces simplu şi nu se poate face bâtând din palme.

Dar, în viziunea noastră, acest lucru, absolut necesar, este posibil de realizat în baza unui program strategic într-un orizont de timp de 10-15 ani cu negocierea şi acceptarea acestuia de către întreaga societate.

Punctul de pornire al acestui proces îl constituie viziunea potrivit căreia numai creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice, iar creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.

Punerea în funcţiune a acestui motor, pe baze sănătoase şi cu o alinierea treptată, cu un indice anual de creştere a salariilor, astfel încât, în orizontul de timp avut în vedere, presupune, în viziunea noastra, pe care o voi supune dezbaterii publice şi consultărilor cu executivul, următoarele

direcţii principale de acţiune şi decizie:

· Stabilirea unui ritm anual de creştere a salariilor ce trebuie să fie cunoscut şi acceptat de întreaga societate

· Relansarea activităţii sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul. Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea ca

efect creşterea veniturilor bugetare care voar permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.

· Utilizarea fondurilor structurale prin simplificarea accesului la aceste fonduri şi absorbţia în proporţie de 100% a acestora. Implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, de asemenea, va duce la creşterea veniturilor bugetare.

· Altă direcţie importantă o reprezintă iniţierea unui vast program de reindustrializare şi de investiţii publice finanţate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la FMI şi de la diverse fonduri suverane de investiţii. Acestea vor fi generatoare de cerere de produse şi servicii, pe orizontală. Toate acestea vor fi, la rândul lor, purtătoare de taxe şi impozite care, de asemenea, vor alimenta bugetul.

· Revizuirea din temelii a modului cum sunt exploatate resursele naturale ale României în sensul că acestea vor trebui exploatate în baza unor contracte de asociere a statului român în parteneriat public-privat. De aici vor putea proveni importante surse ce vor alimenta bugetul.

Alte direcţii necesare şi complementare direcţiilor strategice de mai sus şi care trebuie avute în vedere, sunt:

· Trecerea cât mai rapid la moneda euro.

· Reindustrializarea economiei româneşti.

· Reformarea din temelii a politicilor fiscale.

De asemenea, este necesară schimbarea paradigmei falimentare de ieşire din criză prin austeritate, ce s-a dovedit a fi o piedică majoră în calea ieşirii din criză.

Reducerea consumului a condus la scăderea cererii, la falimente, şomaj şi la toate relele care provin din acestea.

Prin urmare, trebuie adoptate politici de creştere economică bazate pe opţiunile strategice menţionate mai sus şi ţinând seama de posibilele priorităţi de dezvoltare pe care, în urma analizei, le vom putea defini.

În viziunea noastra, România are un mare potenţial de creştere în domeniile

· agricultură

· industria energetică

· industria IT

· turism

· servicii.

Direcţiile strategice de mai sus presupun următoarele acţiuni concertate:

1.Creşterea investiţiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică şi inovare.

· Facilităţi fiscale care să permită la maximum creşterea profitului întreprinderilor inovative.

· Iniţierea şi simplificarea programelor de subvenţii în scopul asigurării fondurilor pentru întreprinderile inovative care au nevoie de astfel de susţinere financiară.

· Utilizarea politicilor de achiziţii guvernamentale care să favorizeze inovaţiile româneşti.

· Promovarea şi atribuirea capitalurilor de risc în favoarea inovatorilor.

· Revizuirea legislaţiei legii drepturilor de autor şi a Legii brevetelor în scopul de a încuraja inovaţiile din România şi realizarea de investiţii bazate pe invenţii şi creativitate.

· Încurajarea societăţilor aflate sub control străin de a obţine de la societăţile mamă cât mai multe transferuri tehnologice şi clauza de exclusivitate.

· Încurajarea întreprinderilor româneşti de a înlocui produsele şi tehnologiile vechi, depăşite moral, care sunt mari consumatoare de energie şi materii prime, cu produse şi tehnologii noi, modernizate şi care să ofere avantaje competitive.

2.Accelerarea ritmului de difuzare şi implementare a informaţiilor tehnologice de vârf

· Coordonarea şi stimularea activităţilor teritoriale pentru a deveni centre de inovaţii şi creativitate de excelenţă.

· Sprijinirea acestui tip de cercetare şi stimularea cooperării cu universităţile care au rezultate semnificative în domeniul cercetării.

· Stimularea găsirii de soluţii inovative şi protecţia acestora prin brevete de invenţii şi copyright.

· Sprijinirea OSIM pentru reducerea timpului de răspuns la solicitările inventatorilor şi sensibilizarea publicului privind valoarea acestuia ca sursă de informare tehnică şi tehnologică.

3.Redefinirea rolului şi importanţei cercetării de tip guvernamental

· Realizarea unui mecanism de analiză diagnostic şi evaluare eficientă în probleme de ştiinţă şi tehnologie la nivelul Comisiilor parlamentare.

· Elaborarea unei politici coerente privind iniţierea, modernizarea şi înzestrarea laboratoarelor de cercetare publice şi private, dar şi realizarea unei reţele naţionale de laboratoare de cercetare, cel puţin în domeniile prioritare.

· Facilitarea accesului sectorului privat la reţeaua de laboratoare naţionale de cercetare, inclusiv cele universitare de stat.

4.Redefinirea şi recunoaşterea rolului şi importanţei cercetării de tip universitar

· Încurajarea întreprinderilor private de a realiza împreună activităţi de cercetare-dezvoltare.

· Iniţierea unor programe pentru subvenţionarea cercetării de tip universitar şi, în special, a cercetărilor ce conduc la produse şi tehnologii care să fie aplicate în producţie.

· Simplificarea procedurilor privind competiţiile de proiecte şi finanţarea proiectelor de cercetare care obţin un anumit punctaj.

· Încurajarea universităţilor de a se specializa în domenii de cercetare pe baza unor programe cu sprijin guvernamental.

5.Utilizarea fondurilor structurale

Un aspect important în ceea ce reprezintă perspectivele economiei Românie îl reprezintă absorbţia fondurilor europene.

Acestea reprezintă o sursă de finanţare nerambursabilă, deosebit de importantă, cu toate că negocierea acestor fonduri a fost făcută, comparativ cu alte ţări europene, destul de nefavorabil pentru România.

Astfel, în timp ce toate celelate ţări europene primesc de la UE sume de peste 2000 de euro pe cap de locuitor, România primeşte doar 1000 de euro. În plus, procedurile şi metodologiile de accesare a acestor fonduri sunt extrem de diverse, greoaie, birocratice şi, multe dintre ele, sunt atinse de corupţie

În acest sens, este absolut necesară simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi schimbarea modului de atribuire a contractelor, în sensul că, în cadrul unei competiţii de proiecte vor trebui finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de evaluare.

O nouă competiţie să fie posibilă numai după ce au fost finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de finanţare.

Modalitatea de acum presupune mult efort şi rămân mii de proiecte nefinanţate.

De exemplu la măsura 322, de modernizare a spaţiului rural, au fost depuse în 2008 aproape 2300 de proiecte din care au fost finanţate doar vreo 300.

Prin urmare, sunt 2000 de proiecte care, în câteva luni, după o actualizare ce s-ar putea face rapid, ar putea fi finanţate şi contractate.

Şi acestea ar aduce, în câteva luni, o infuzie de capital de aproape 10 miliarde de lei, fonduri nerambursabile!

Toate aceste proiecte, pentru a fi puse în operă, vor genera cerere de forţă de muncă, produse şi servicii care, de asemenea, vor fi purtătoare de taxe, impozite şi contribuţii care vor alimenta bugetul şi vor contribui la alinierea salariilor din România la salariile occidentale.

În concluzie, fondurile europene trebuie să devină o prioritate naţională şi trebuie întreprinse acţiuni ferme, rapide şi concrete pentru absorbirea lor 100%.

Procedurile actuale parcă sunt făcute să împiedice absorbţia acestor fonduri.

6.Investiţii finanţate din fonduri suverane internaţionale în infrastructură, sănătate, cultură

După cum se cunoaşte, fondurile suverane dispun de mari sume de investiţii şi sunt interesate de investirea lor pe termen mediu şi lung cu rate de randament atractive.

Pe de altă parte, România are mare nevoie de investiţii, de asemenea, pe tremen lung, investiţii prin care să-şi asigure modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi rurale precum şi finanţarea activităţilor economice cu accent pe întreprinderile mici şi mijlocii.

Aşadar, în acest context, interesele României coincid cu interesele multora dintre fondurile suverane de investiţii şi, pornind de la aceste premise favorabile, se întrevede o posibilă soluţie de finanţare a economiei româneşti în condiţii mai puţin restrictive decât cele practicate de către FMI şi, bineînţeles, fără imixtiuni de natură politică ori economică în economia românească.

De aceea, putem considera că România are în mod imperativ nevoie de investiţii pe termen lung de tipul acelora practicate de către fondurile suverane de investiţii, iar o deschidere a României pentru începerea negocierilor cu astfel de fonduri credem că ar fi o soluţie realistă, operaţională şi pragmatică.

În acest sens, atractivitatea României pentru astfel de fonduri este obligatorie.

În consecinţă, este necesară deschiderea României către astfel de fonduri şi atragerea acestora pentru finanţarea unor mari proiecte de investiţii dintre care enumerăm:

· Realizarea infrastructurii rutiere, respectiv o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale la cel mai înalt nivel, pentru întreaga Românie şi în termen scurt, 3-5 ani.

· Modernizarea infrastructurii feroviare, compatibilizarea ei cu infrastructurile feroviare din ţările occidentale dezvoltate şi introducerea trenurilor de mare viteză.

· Modernizarea şi dezvoltarea sistemului energetic naţional cu toate componentele sale, în special cu sisteme neconvenţionale bazate pe energii regenerabile.

· Modernizarea infrastructurii rurale ţinând seama şi de angajamentul României de a se integra în UE respectiv, printre altele, de a-şi moderniza spaţiul rural astfel încât, în 2018, 85% dintre satele României să fie modernizate.

· Modernizarea întregului sistem educaţional şi de sănătate ale României.

· Iniţierea unui amplu program de reindustrializare a României cu accent pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe aplicarea celor mai noi tehnologii şi invenţii în cadrul acestora.

· Iniţierea unui amplu program de refacere şi dezvoltare a agriculturii având ca bază cele mai noi tehnologii agricole.

· Exploatarea de către stat, în parteneriat public privat, utilizând cele mai noi tehnologii, a zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană şi din alte zone precum şi a altor resurse minerale, constituirea în România a unui fond suveran de investiţii alimentat din profiturile acestor exploatări.

Toate aceste programe şi multe altele trebuie cuprinse în cadrul unei strategii naţionale, pe termen lung 15-20 de ani, în care, în centrul tuturor acestor programe şi iniţiative, trebuie plasat cetateanul.

De prea mult timp, cetateanul în România este elementul de sacrificiu al tuturor guvernelor.

Cu toate că tehnologiile au evoluat, cu toate că acolo unde este de muncit se munceşte în România, se induce, manipulatoriu, ideea că salariile trebuie menţinute la valori scăzute, chipurile în acord cu nivelul productivităţii din România.

Ba mai mult, să ne amintim că în guvernarea Băsescu-Boc, salariile au fost reduse cu peste 25% ceea ce a dus ca, mari categorii de cetăţeni, să se afle sub limita de sărăcie.

Prin urmare, reuşita unor astfel de programe nu este posibilă fără ca societatea românească să fie informată şi să adere conştient şi informat la acestea, coroborat cu elaborarea unei strategii de trecere la moneda euro, cât mai rapid şi cu o strategie de aliniere a salariilor din România la salariile europene.

Acesta este, în opinia noatra adevărata cheie a succesului iar reformele, necesare, însă reforme adevărate, trebuie să vizeze schimbări de fond în mentalitatea şi funcţionarea statului român.

Pentru că reforma de tip „înlocuirea salariaţilor cu oameni aparţinând culorii politice ajunse vremelnic la putere” nu înseamnă reformă.

Punerea pe primul loc a omului şi a valorilor general umane trebuie să constituie adevărata reformă a statului român.

România ar trebui să fie interesată de aceste fonduri, piaţa financiară şi investiţională din România ar trebui să fie mai dechise şi atractive pentru fondurile suverane, în opinia mea, această direcţie putând constitui cheia modernizării şi reformării României şi ieşirii acesteia din actuala criză.

Oricum, deschiderea unui dialog între România şi mai multe fonduri suverane de investiţii, cel puţin în scop exploratoriu, este, în momentul actual, cu constrângerile bugetare cunoscute, în opinia noastră, absolut obligatoriu.

Viziunea de mai sus şi acţiunile necesare implementării ei, vor fi supuse dezbaterii publice şi consultării cu Guvernul, cu cetăţenii si cu partidele parlamentare, ca punct de pornire pentru relansarea economică a României.

Pe baza acestor consultări, Guvernul va trebui să o îmbunătăţească şi să o pună în aplicare.

Bucureşti, 1 august 2014

Autori:

Senator independent IOAN GHIŞE

Conf. Univ. Dr. ION CORBU

II . - Idei principale

ale Proiectului de ţară, România Bunăstării, al senatorului Ioan Ghise,

candidat independent la funcţia de Preşedinte al României.

1) Alinierea salariilor şi pensiilor din România la standardele europene într-un orizont de timp rezonabil de 10-15 ani.

Toate strategiile, politicile şi programele publice vor porni de la această aliniere.

2) Promovarea strategiilor de larga consultare publica si a mecanismelor democratiei participative;

3) Analiza diagnostic şi evaluarea situaţiei economico-sociale în care se află România în raport cu aspiraţiile românilor şi, comparativ, cu modelele economico-sociale ale ţărilor dezvoltate ale UE.

4) Democraţie directă. Consultarea live cu cetăţenii pentru a decide ţinând cont de ceea ce ei doresc. Se va pune astfel punct deciziilor pentru „stăpânirea cetăţenilor” şi se va da startul unei noi concepţii de conducere: potrivit aspiraţiilor cetăţenilor şi pentru cetăţeni.

5) Elaborarea unei strategii de dezvoltare complexă a României având ca bază necesitatea ca prin politicile sale statul să „să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”

6) Trecerea în maxim 4 ani la moneda euro. Va pune capăt devalorizării permanente a monedei naţionale şi nu se vor mai rata toate ţintele de inflaţie ca până acum.

7) Reindustrializarea României în parteneriat public privat şi stabilirea de priorităţi sectoriale de dezvoltare a României. Se va considera prioritate naţională utilizarea fondurilor structurale şi se va simplifica accesul la aceste fonduri vizându-se absorbţia acestora 100%. Se va iniţia un vast program de reindustrializare şi de investiţii publice finanţate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaţionale şi de la diverse fonduri suverane de investiţii pentru sanatate, educatie, infrastructura.

8) Stimularea liberei iniţiative. Relansarea activităţii sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul. Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea ca efect creşterea veniturilor bugetare care vor permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.

9) Stimularea introducerii în fabricaţie a invenţiilor, de către oricine, din ţară sau străinătate şi scutirea acestora de impozitul pe profit pe o perioadă de 5 ani. Creşterea investiţiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică şi inovare.

10) Considerarea IMM-urilor drept cheia dezvoltării economice a României şi luarea de măsuri în scopul sprijinirii înfiinţării şi funcţionării acestora.

11) Promovarea unei strategii de Inventariere a patrimoniului de resurse, a patrimoniului imobiliar şi determinarea corectă a numărului de cetăţeni pe care îi are România.

12) Iniţierea de programe speciale privind întoarcerea românilor acasă pe baza unui program investiţional multianual precum şi a experienţei pe care românii au acumulat-o lucrând în străinătate.

13) Reevaluarea diasporei, considerarea acesteia ca unul dintre cei mai importani parteneri sociali şi iniţierea şi consolidarea relaţiilor cu aceasta.

În viziunea noastră, trebuie neapărat ca dispora să potă fi integrată în politicile publice ale Statului român.

14) Mass media - Promovarea prezentei si consultarii mass-media la actiunile de fundamentare a Acordurilor politice, sociale si economice;

15) Educaţie si sanatate - Realizarea acordurilor nationale politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie prioritati de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si finantare garantate pe perioade de minim 10 ani:

16) Cultură -Realizarea Acordurilor politice si social-economice pentru ca sa fie aplicata o strategie centrată pe români şi românism în context multicultural inclusiv prin sprijinirea creatorilor romani din diaspora bazat pe principiul avantajului reciproc al statului roman si al lor ca si creatori culturali.

17) Apărare – Respectarea angajamentelor Romaniei ca stat membru NATO si UE, precum si aplicarea Parteneriatului strategic cu SUA

18) Politică externă - Politica externă va continua în acelaşi context al parteneriatului strategic cu SUA, al integrării în UE şi al apartenenţei noastre la NATO cu respectarea tuturor tratatelor şi acordurilor la care România este parte.

Un obiectiv important al acestui mandat va fi integrarea deplină a României în UE prin aderarea României la spaţiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen,

DE asemenea trecerea la moneda Euro va fi un obiectiv prioritar al acestui mandat.

O direcţie importantă în care vom acţiona va fi aceea de normalizare a relaţiilor externe cu alte state, începând cu vecinii, relaţii care au fost afectate de anumite declaraţii, spunem noi, cel puţin nepotrivite de la nivelul Preşedenţiei. Şi avem în vedere relaţiile cu Federaţia Rusă şi cu Ucraina.

19) Revizuirea Constituţiei - Se va face pe bază de consultări cu Guvernul, Parlamentul, societatea civilă pentru realizarea unei platforme comune în vederea revizuirii Constituţiei.

Trebuie delimitată mai clar limita separaţiilor puterilor în stat precum şi necesitatea controlului reciproc al acestor puteri.

20 ) Sustinerea promovarii unei legi electorale care să nu mai permită fraudarea alegerilor;

21 ) Reducerea numărului de parlamentari la 300;

22) Recuperarea resurselor naturale înstrăinate ilegal şi exploatrea transparentă şi în regim public privat a acestora.

23) Verificarea din punct de vedere legal a tuturor retrocedărilor şi privatizărilor şi răscumpărarea sau confiscarea acelora în care nu s-au îndeplinit obligaţiile contractuale ori s-au comis ilegalităţi.

MENTIUNE:

Propunerile de mai sus se fundamenteaza, constitutional, pe rolul de mediator al presedintelui si pe obligatia acestuia de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice.

Bucuresti, 15 august 2014 Ioan Ghise, senator independent,

candidat la functia de presedinte al Romaniei

III. -

Propuneri constituționale noi pentru Romania

Constituția devine un Contract Social, prin care poporul român proclamă intangibilitatea şi inalienabilitatea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului ca temelie a statului român, în care toate structurile - administrativă – legislativă, executivă şi justiţia - sunt în slujba poporului, cu obligaţia de a le apăra şi respecta, pentru a asigura cetățenilor români și urmașilor acestora prosperitate materială, culturală și spirituală.

Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită: direct prin referendum și indirect prin reprezentanţii săi aleşi.

Republica va fi parlamentară

Președintele României va fi ales de către Parlament, pentru un singur mandat de șase ani, iar funcția va fi de reprezentare;

Parlament va fi bicameral, în care Senatul și Camera Deputaților vor avea atribuții diferite în procesul legislativ.

Parlamentarii nu vor putea îndeplini, pe perioada mandatului, nicio altă activitate publică de stat sau privată remunerată.

Singura autoritate legiuitoare va fi Parlamentul, iar Ordonanţa de urgenţă va avea ca obiect modificări ale legilor organice și ordinare, numai cu privire la acele dispoziții ce îngreunează punerea lor în executare, fără a putea afecta drepturile acordate.

Guvernul va fi de uniune națională.

Funcțiile de demnitate publică vor fi incompatibile cu orice activitate publică sau privată remunerată.

Candidații la funcția de judecător si procur vor fi propuși de către asociațiile profesionale si vor fi aleși de popor, pe baza de CV.

Regiunile vor fi unități administrative teritoriale in locul județelor.

Poporul poate iniția referendum, astfel încât acesta să devină o pârghie reală de exprimare a suveranității poporului.

Drepturile si libertățile fundamentale ale cetățenilor romani stabilite de către DUDO si CEDO vor fi garantate de către stat.

Cetățenilor li se garantează accesul la controlul cheltuirii banilor publici.

O moțiune simpla adoptată de către una din Camerele Parlamentului va duce la remanierea ministrul vizat.

Toţi românii au dreptul să se împotrivească, dacă altă posibilitate nu există, împotriva oricui se angajează să înlăture ordinea de drept constituţională.

Ziua naţionala a României va fi 3 iulie - Ziua naţională trebuie să marcheze momentul în care România a fost definită ca stat ori acesta a fost când Principatele Române au fost recunoscute ca ROMÂNIA, în act oficial – Monitorul Oficial al României din data de 3 iulie 1864, când a fost publicată prima Constituție a României ca Stat, adoptată prin voinţa poporului prin referendumul din 15 mai 1864.

Oricărei persoane îi este garantat dreptul să se adreseze instanţelor judiciare.

Bucuresti, 2 iunie 2014

- Initiatori senatori liberali Ioan Ghise,Brasov

Paul Ichim, Galati

Marin Burlea, Iasi

Autor jurist Ion Ciochina

IV. -

Curriculum vitae

Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume

Ghişe Ioan

Adresa

Brasov, Romania

Cetăţenia

Română

Data naşterii

08.05.1956

Sex

Locul de muncă vizat / Aria ocupaţională

Parlamentul României, Senat

legislatura 2012-2016

Experienţa profesională

Comisia de Regulament a Senatului

Perioada

2012- Prezent

Functia sau postul ocupat

Senator

Principalele activitati si responsabilitati

Presedintele Comisiei de Regulament a Senatului

Membru al Biroului Permanent al Senatului

Membru in comisia Camerei deputatilor si Senatului pentru Statutul deputatilor si senatorilor

Membru in comisia Camerei deputatilor si Senatului pentru Regulamentul sedintelor comune

Legiferare

Perioada

2008 – 2012

Funcţia sau postul ocupat

Senator

Principalele activităţi şi responsabilităţi

legiferare

Experienţa profesională

Membru in Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului (2008-2012);

Membru in Ccomisia juridica a Senatului ( 2008-2012)

Secretar al Comisiei pentru Regulamentul Senatului (2008-2012)

Numele şi adresa angajatorului

Senatul României, Bucureşti, Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, sector 5

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

legiferare

Perioada

2004-2008

Funcţia sau postul ocupat

Deputat

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Vicelider al grupului parlamentar al PNL (2008);

Membru in Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului;(2007-2008);

Membru in Ccomisia juridica a Camerei Deputatilor ( 2007-2008);

Membru al Comisiei de IT&C a Camerei Deputatilor ( 2005-2006)

Numele şi adresa angajatorului

Camera Deputatilor, Bucuresti, str. Izvor, nr.2-4, sector 5.

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

legiferare

Perioada

1996-2004

Funcţia sau postul ocupat

Primar al Brasovului ( 2 mandate 1996-2004)

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Conform legii 215/2001 a administratiei publice locale exercitarea atributiilor primarului

Numele şi adresa angajatorului

Primaria Brasov, str. Eroilor, nr. 8

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Administratie publica

Perioada

1992-1996

Funcţia sau postul ocupat

Deputat

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Vicepresedinte al Comisiei de adminstratie publica si echilibru ecologic; membru in comisia de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor(1995-1996)

Numele şi adresa angajatorului

Camera Deputatilor, Bucuresti, str. Izvor, nr.2-4, sector 5

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

legiferare

Perioada

1985-1992

Funcţia sau postul ocupat

Consilier judetean (1992)

Profesor de matematica si informatica, 1990-1991-director al Colegiului National de informatica „Grigore Moisil” din Brasov

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Didactice si administrative

Numele şi adresa angajatorului

Colegiul National de informatica „Grigore Moisil” din Brasov, str. Calea Bucuresti, nr. 75, Brasov.

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Ore de curs si activitati Instructiv educative

Perioada

1980-1985

Funcţia sau postul ocupat

Profesor de matematica si pedagog

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Ore de matamatica si activitati educative

Numele şi adresa angajatorului

1984-1985, Sc. Gen. Nr. 1 din comuna Poiana Marului, judetul Brasov;

1982-1984, Liceul industrial „Tractorul” din Brasov,

1980-1982 Sc. Gen. Nr. 2 din orasul Liesti, jud. Galati, 1982-1984,

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Ore de matematica si activitati educative si de supraveghere

Educaţie şi formare

Perioada

Noiembrie 2010

Calificarea / diploma obţinută

Expert în atragere finanţări europene

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Finanţarea programelor şi proiectelor europene

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Curs certificat C.N.F.P.A. furnizat de către S.C. Best Smart Consulting S.R.L.

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs de specializare, formare profesională a adulţilor

Perioada

Mai 2010

Calificarea / diploma obţinută

Expert în achiziţii publice

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Sistemul achiziţiilor publice

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Curs certificat C.N.F.P.A. furnizat de către S.C. Best Smart Consulting S.R.L.

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs de specializare, formare profesională a adulţilor

Perioada

2009

Calificarea / diploma obţinută

Absolvent al cursului „Securitate şi bună guvernare”

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

„Securitate naţională şi bună guvernare în contextul integrării României în NATO şi UE”

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

postuniversitar

Perioada

2009

Calificarea / diploma obţinută

Mediator profesionist

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Medierea conflictelor de orice natură

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

S. C. Human Toolkit SRL, Craiova

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs postuniversitar de formare profesională

Perioada

2005-2007

Calificarea / diploma obţinută

Masterat in Managemenul Proiectelor

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Managementul Proiectelor

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

SNSPA – Scoala Nationala de studii politice si administrative la FCRP „David Ogilvy” – Facultatea de comunicare si relatii publice

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Masterat

Perioada

2006

Calificarea / diploma obţinută

Project manager

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Management de proiect

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Codecs- curs Open University, curs de 6 luni MZT 865

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Curs postuniversitar

Perioada

2005

Calificarea / diploma obţinută

Absolvent curs de ECDL (European Computer Driving Licence)

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Conducerea computerului

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

SC Brams International SA din Brasov

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Formare profesionala a adultilor

Perioada

1992- 2004

Calificarea / diploma obţinută

Mai mult de 30 cursuri de scurta durata

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

- Administratie publica, formator de formatori-TOT, management adminstrativ, managementul situatiilor de criza, comunicare, dezvoltare locala – stategica, economica, dezvoltarea managementului institutional, , management administrativ, comunicare publica, rolul si functiile administratiilor locale in schimbarile climatice, implicarea cetatenilor in decizia autoritatilor publice, managementul financiar, managementul resurselor umane, rolul, functiile si organizarea parlamentelor nationale, etc .

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

USAID- Agentia internationala pentru dezvoltare din Statele Unite;

IRI – Institutul Republican International din SUA; NDI – Institutul National Democrat din SUA;

INA- Insitutul National de Administratie din Romania;

CNFCFP Bucuresti – Centrul National de formare continua a functionarilor publici;

FDSC- Fundatia pentru o societate deschisa;

AOR – Opportunity Associates - Romania

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Cursuri post universitare

Perioada

1985-1987

Calificarea / diploma obţinută

Antrenor de şah

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Educatie fizica si sport

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

IEFS- Institutul pentru educatie fizica si sport din Bucuresti – scoala de antrenori/2 ani/ curs ff.

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Postliceal

Perioada

1976-1980

Calificarea / diploma obţinută

Licenta in matematici

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Matematica si informatica

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea „Transilvania” din Brasov, Facultatea de stiintele naturii – sectia matematica si informatica

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Invatamint universitar de stat/ cursuri de zi/ 4 ani

Perioada

1971-1975

Calificarea / diploma obţinută

bacalaureat

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Liceul de cultura generala nr. 4 din Brasov, devenit Colegiu national

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Colegiul national de Informatica „Grigore Moisil” din Brasov

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Invatamint liceal - preuniversitar de stat, cursuri de zi/ 4 ani.

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e)

Româna

Limba(i) străină(e) cunoscute

franceza, engleza

Autoevaluare

Comprehensiune

Vorbit

Scris

Nivel european (*)

Abilităţi de ascultare

Abilităţi de citire

Interacţiune

Exprimare

franceza

Foarte bine

bine

Bine

engleza

bune

bine

mediu

Mediu

(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi

Competente şi abilităţi sociale

Abilitati de comunicare eficienta dobindite timp de 12 ani prin: cariera de profesor de matematica si diriginte la clase de liceu si scoala generala; pegagog si supraveghetor la studenti straini;

abilitatea de a lucra in echipa probata timp de 20 de ani prin experiente de antrenor si jucator de sah al echipei de sah a CSU a Universitatii Brasov;

lucrul in medii multiculturale probat timp de 17 ani prin cariera politica si prin exercitarea unor functii publice alese de primar al Brasovului, timp de 8 ani-doua manadate, deputat, timp de 8 ani, doua mandate, consilier judetean, timp de un an, si consilier local, timp de 6 luni;

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Leadership : director de liceu, timp de doi ani si diriginte la clase de elevi, timp de 12 ani;

antrenor de sah al echipei Universitatii Brasov, timp de patru ani;

primar al Brasovului, timp de doua mandate. In cei 8 ani, intre anii 1996-2004, am executat in calitate de ordonator principal de credite, un buget public de ~ 300 milioane de euro, in mod legal, fara greseala;

Experienta in logistica: am condus, coordonat si organizat administratia publica locala a municipiului Brasov, intre anii 1996-2004, in calitate de primar si ordonator principal de credite.

Experienta in MP sau managementul echipei:

Am coordonat si initiat proiectele de dezvoltare si de investitii ale Brasovului, intre anii 1996-2004, in calitate de primar.

Am initiat si elaborat strategia de dezvoltare durabila a municipiului Brasov si strategia de termoficare a Brasovului.

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

Microsoft Office; Excel; Word.

Permis de conducere

Categoria B - autoturism

Informaţii suplimentare

www.senat.ro