Aspecte juridice privind revizuirea pensiilor militarilor în rezerva și retragere(r)
a) emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza
unui act normativ lipsit de orice efect juridic
Deciziile de recalculare a pensiei
au fost emise în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie
2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind
pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Prin
Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul
nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr.
38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus: „suspendarea
executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit
legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”.
Faţă de aceste aspecte, rezultă că
recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin
hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de
natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a
cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
Decizia de revizuire emisă
este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o
decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, decizia de recalculare nu
are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea
competenţa legală de a emite decizii de recalculare, respectiv Direcţia Financiar-contabilă
a Ministerului Apărării Naţionale.
b) încalcă art. 15 alin. (2) din Constituția României - Legea
dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile – principiul neretroactivității legii
Ordonanța de Urgență a Guvernului României
nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publica și siguranța naționala (mai departe, OUG nr.1/2011) ,,consfințește” modificarea
unor raporturi juridice create sub imperiul unor legi mai vechi, respectiv Legea
nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat cu completările și modificările
ulterioare și Legea nr. 179/2004 privind pensiile polițiștilor cu completările
și modificările ulterioare.
c) incalcalca principiul neretroactivității efectelor
actelor administrative
Art. 7 din O.U.G. nr.1/2011 are
următorul conținut: ,,(1) În cazul pensiilor prevăzute la art. 5 şi 6, nu
mai târziu de data de 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora, prin
stabilirea sumelor de plata sau de recuperat, după caz, în funcție de
cuantumurile rezultate după luarea în considerare a tuturor documentelor care
atesta veniturile realizate pe întreaga durata a stagiului de cotizare sau după
aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1. (2) Sumele de plata se vor achita
pană cel târziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se rețin
din drepturile de pensie, în condițiile legii.”
Prevederea constituțională cu valoare de
principiu conform căreia legea dispune numai pentru viitor se transpune în domeniul
actelor administrative în principiul neretroactivității efectelor actelor
administrative. Deciziile de pensie sau de revizuire a pensiilor au
natura juridică a unor acte administrative cu caracter special. Prin
urmare, aceste decizii sunt, în esența lor, tot acte administrative. Referitor
la momentul de la care actele administrative încep să producă efecte juridice,
în principiu acesta este cel al publicării pentru actele administrative
normative și, respectiv, cel al comunicării pentru actele administrative
individuale. Numai din acest moment persoanele cărora li se adresează
iau cunoștință de conținutul actului administrativ și, drept urmare, li se
poate pretinde o anumita conduita.
Art. 7 din O.U.G. nr.1/2011 încalcă
în mod vădit principiul neretroactivității efectelor actelor administrative din
moment ce dispune ca ,,sumele de recuperat se rețin din drepturile de
pensie”. în concret, deciziile de revizuire a pensiilor (care, din
interpretarea art.1 alin. 3 și 4, au fost emise și comunica te doar în noiembrie-decembrie
2011), au produs efecte începând din 01.01.2011.
Afectarea dreptului este cu atât
mai gravă cu cât la o încălcare a principiului neretroactivității legii, constând
în însăși revizuirea (diminuarea) cuantumului pensiei, se adaugă și încălcarea
principiului neretroactivității efectelor actelor administrative.
d) încălcă art. 44 din Constituția României – Dreptul de
proprietate privată, precum și Protocolul 1 la Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale
In conformitate cu Constituția României,
art. 44, “(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra
statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în
mod egal de lege, indiferent de titular. (…) (3) Nimeni nu poate fi expropriat
decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă
şi prealabilă despăgubire. (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte
măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza
apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură
discriminatorie a titularilor.”
Decizia criticata contravine și articolului
privitor la protecția proprietății din Protocolul 1 la
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, la
care Romania este parte. Astfel, „Orice
persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni
nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică
şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului
internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor
de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţa
bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor
ori a altor contribuţii, sau a amenzilor”.
Referitor la textul menţionat, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că noţiunea de „bun” acoperă
şi dreptul unei persoane asupra unei creanţe, inclusiv a uneia de
natură salarială; dreptul de a fi beneficiarul unei prestaţii sociale pentru persoanele
fără niciun venit; dreptul la o pensie de bătrâneţe; dreptul la o pensie pentru
văduvi ( Hotărârea pronunţată în cauza Rafinăriile greceşti Stran şi Stratis
Andreatis; Hotărârea Gaygusuz; Hotărârea Buchen, Hotărârea Willis). Aceeaşi
Curte a statuat că noţiunea de „bun” are un înţeles foarte cuprinzător,
el înglobând orice interes al unei persoane de drept privat, care are o valoare
economică.
De asemenea, în motivaţia Înaltei Curţi de
Casaţie și Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că
dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
e) încalcă Directiva nr.86/378/CEE, modificată
prin Directiva nr. 96/97/CEE, privind aplicarea principiului
egalităţii în schemele ocupaţionale de securitate socială, care acoperă
sectorial şi legile speciale de pensii ale magistraţilor, militarilor,
poliţiştilor ş.a.
Conform acestora, cu caracter obligatoriu
pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, criteriile decisive pentru
încadrarea într-un sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt: să
se refere la o categorie particulară de lucrători, să fie direct legată de
perioada de serviciu, pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu
al lucrătorului. Or, prin calitatea de cadru militar pe care au avut-o
militarii în momentul ieșirii la pensie, îndeplineau criteriile pentru a
fi încadrați intr-o astfel de categorie socio-profesionala.
f) încalcă jurisprudența Curții Constituționale a României
care, în mod constant, a arătat că dacă prin recalculare rezulta un cuantum mai
mic al pensiei, se va plăti cuantumul cel mai favorabil pensionarului
„In cazurile în care din recalculare
rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul
cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior
stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal
câştigate anterior".(Decizia
Curţii Constituţionale nr. 120/2007 publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.204/2007, Decizia nr. 278/2006 etc.).
Prin deciziile
de pensionare emise în baza Legii nr. 164/2001 cu modificările şi
completările ulterioare, s-a stabilit un anumit cuantum al pensiei, prin
aplicarea succesiva a prevederilor legale în vigoare.
Casa
Sectoriala de Pensii a M.Ap.N. a micşorat cuantumul pensiilor. Acest nou
cuantum este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de
recalculare a pensiei, având în vedere art. 7 alin.(1) al Legii nr.
119/2010 cu modificările şi completările ulterioare conform
căruia:,,Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare
şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea
prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi
de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare”.
În
conformitate cu dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea
nr.19/2000, ,,(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor
art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu
estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În
situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic
decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată
cuantumul avantajos."
Aşadar,
prin diminuarea cuantumului pensiilor au fost încălcate dispoziţiile
art. 180 alin. (7) din Legea 19/2000, care precizează foarte clar
că în situaţia în care pensia stabilită în urma recalculării este mai mică
decât cea anterioară se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Acest
mod de calcul, prin care se diminuează cuantumul pensiei în plata, încalcă
(după cum am precizat anterior) și jurisprudența Curții Constituționale a României care, de
nenumărate ori, s-a pronunțat în sensul menținerii cuantumului cel mai
avantajos pentru pensionari.
g)
încalcă
jurisprudența CEDO
În sprijinul celor susținute anterior,
invoc și câteva spețe selectate din jurisprudența CEDO:
a) cauza Buchen versus Cehia (2006), în care Curtea
Europeană a decis că ,,limitarea nejustificată a unui drept recunoscut
magistratului, cum ar fi o pensie specială, drept nesocotit ulterior, fără a
exista o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru o asemenea îngrădire,
constituie o privare de proprietate în sensul articolului 1, din Protocolul 1 al CEDO,
dar şi o discriminare în sensul articolului 1 din Protocolul 12";
b) cauza Gaygusuz versus Austria (1996), în care Curtea a
decis că ,,pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1
din Protocolul 1 al Convenţie pentru drepturilor omului şi se constată o discriminare
în sensul articolului 14, dacă lipseşte o justificare obiectivă rezonabilă
pentru diminuarea patrimoniului reclamantului";
c) cauza Stubbings ş.a. versus Marea Britanie, în care
Curtea a decis că ,,există discriminare în sensul articolului 14 al
Convenţiei atunci când persoane aflate în situaţii identice sau comparabile se
bucură de un tratament preferenţial unele faţă de altele";
d) cauza Akdeejeva versus Letonia (2007), în care Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul leton la despăgubiri, stabilind
că a fost încălcat articolul 6 din Convenţia drepturilor omului şi articolul 1
din Protocolul 1, în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a
pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câştigat;
e) cauza Muller versus Austria, precum şi în numeroase
alte speţe similare, s-a decis constant în sensul că ,,o reducere substanţială a nivelului pensiei ar
putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însuşi dreptului de a rămâne beneficiar al
sistemului de asigurare la bătrâneţe".
h) încalcă principiul drepturilor câştigate
Decizia de revizuire a pensiei, este
nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul
drepturilor câştigate. Drepturile legal câştigate sunt
drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de
pensii.
După data de 01.01.2011 drepturile
pensionarilor au fost în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii,
prin emiterea de deciziei de revizuire, fiind drepturi legal câştigate.
Acest principiu este consacrat de Curtea
de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate
în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în
conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” .
Principiul drepturilor câştigate este
expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat
câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al
drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
Acest principiu este recunoscut şi de
Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din
recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar
dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia
anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor
legal câştigate anterior”.
Mai
mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7)
din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul
pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare
punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit
conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit
conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei
anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
BIROUL OPERATIV AL S.C.M.D. - ORADEA
SECRETAR TUDOR ALEXANDRU
BIROUL OPERATIV AL S.C.M.D. - ORADEA
SECRETAR TUDOR ALEXANDRU
