SINDICATUL
CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Departamentul Juridic
Adresa: București, Bd. Poligrafiei, nr. 4, Sector 1, cod poștal 013705
E-mail scmdjuridic@yahoo.com Site http://sindicatulcmd.blogspot.com Telefon mobil : 0736 601143, 0736.601110, Fax : 0318177371
Cont:BRD, Agenția Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263
Comunicatul nr. 12 din 23.03.2012
I. REVENIRE
ASUPRA UNEI PROBLEME DE INTERES – DECIZIA CEDO PRIVIND CAZUL DOAMNELOR GREFIER
DIN JUDETUL COVASNA
Intuind faptul ca interesul membrilor
SCMD asupra cazului ce a făcut obiectul unei decizii CEDO despre doamnele
grefier din Covasna este încă semnificativ și din dorința de a contribui la
formarea de către colegii noștri a unei imagini mai ample despre cazul în speță,
Departamentul Juridic a decis să difuzeze în teritoriu punctul de vedere al
domnului avocat Costel Gîlcă asupra acestei decizii (anexa nr. 1). Cine
parcurge materialul anexat are prilejul
să-și însușească mai multe argumente pertinente asupra cauzei și să înțeleagă
mai deplin situația în care se afla pensionarii militari, în comparație cu o
alta categorie socio-profesionala, respectiv cea a grefierilor.
Concluzia
care se desprinde (la fel ca cea din punctul nostru de vedere trimis acum doua săptămâni):
nu exista niciun motiv ca în procesele privind recalcularea/revizuirea
pensiilor militare sa se facă trimitere la cazul grefierilor din Covasna !
II. VALORIFICAREA DECIZIEI CIVILE Nr. 1435/15.02.2012 A TRIBUNALULUI
MUNICIPIULUI BUCURESTI
Având în vedere nevoia membrilor de
sindicat (precum și a avocaților acestora) de a se documenta cât mai bine în problematica
acțiunilor de contestare a deciziilor de revizuire a pensiilor, consideram
oportun să vă punem la dispoziție Decizia civila nr. 1435 din februarie a.c. a
Tribunalului Municipiului București (anexa nr. 2), document care prin conținutul
sau demonstrează faptul ca respectivul complet de judecata a înțeles foarte
bine specificul acțiunii noastre. Plecând de la aceasta premiză, din aceasta
decizie se pot reține multe aspecte legate de modul de formulare a cererilor de
chemare în judecata, respectiv de pregătire a pledoariilor avocaților pentru instanțe.
Anexe: 1.
Punctul de vedere al av. Costel GILCA cu privire la Decizia CEDO referitoare la
“cazul Frimu” (cazul celor 5 doamne grefier din județul Covasna)
2. Sentința
civila nr. 1435/15.02.2012 a Tribunalului Municipiului București
NOTA :
Conținutul comunicatului a fost aprobat în ședința Dep. Jur. din 22. 03. a.c.
Seful Departamentului Juridic
Col (r) Monica CALOIAN
========================================================================
========================================================================
Implicaţiile hotărârii Frimu asupra
proceselor privind recalcularea pensiilor militarilor
av.
Costel Gîlcă
În esenţă prin hotărârea Frimu ş.a. CEDO
a statuat că recalcularea pensiilor grefierilor nu încalcă dispoziţiile art. 1
din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție coroborat cu art. 14 din Convenţie.
I. Pentru a constata faptul
că recalcularea pensiilor nu înfrânge aceste texte de lege deoarece „reforma sistemelor de pensii a fost
fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, şi
anume contextul economic actual şi corectarea inegalităţilor existente între
diferitele sisteme de pensii”.
În ceea ce priveşte situaţia
pensionarilor militari aceasta este fundamental diferită de cea a grefierilor
pentru următoarele motive:
1. Aplicarea reducerii efective a pensiilor militarilor
s-a realizat după "depăşirea contextului economic actual", altfel
spus deşi vârful de criză a fost în anii 2009-2011, aplicarea legii, şi
implicit reducerea pensiilor s-a realizat numai după depăşirea crizei, conform
declaraţiei Primului Ministru al României şi obţinerea unei creşteri economice.
Aşadar, recalcularea nu se fundamentează pe motive obiective, adica nu
depaşirea crizei a constituit motivul recalculării.
2. Bugetul pensiilor militarilor a crescut cu 15% în urma
reformei, ceea ce înseamnă că reforma nu a avut la bază motive obiective.
3. Corectarea inegalităţilor existente între diferitele
sisteme de pensii conduce la crearea unor alte inegalităţi: între cei care au
suferit o viaţă de privaţiuni (militarii) şi salariaţii care au avut libertate
totală, ambele categorii fiind acum tratate în mod unitar. Aşadar, susţinerea
ca s-a dorit corectarea inegalităţilor nu are fundament, pentru ca unor
situaţii speciale trebuie să le corespundă reglementări speciale.
II. „De
asemenea, Curtea a luat act de faptul că pensia datorată reclamantelor, în baza
contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul
anilor de serviciu, nu a fost în niciun fel afectată de reformă şi acestea au
pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de
stat şi care reprezenta un avantaj de care au beneficiat în calitate de
personal auxiliar al instanţelor”.
Există o diferență majoră între
pensionarii grefieri şi pensionarii militari. Dacă pensionarii grefieri au
contribuit la sistemul public de pensii, pensionarii militari nu au contribuit
la sistemul public de pensii, astfel nu putem vorbi de stabilirea unor pensii
pe baza contributivităţii.
De asemenea, în ceea ce priveşte dreptul
de proprietate există din nou o mare diferenţă între pensionarii grefieri şi
cei militari.
Grefierii, ca orice salariat au avut
carnete de muncă, în care erau înscrise salariile realizate, astfel încât la
stabilirea cuantumului pensiei aceştia au certitudinea calculării corecte pe
baza veniturilor obţinute, a cunatumului pensiilor.
În ceea ce îi priveşte pe pensionarii
militari,a ceştia nu au avut niciodată un document, care să le aparţină
(conform art. 1 din Decretul nr. 92/1976 – privind carnetul de muncă, carnetele
de muncă sunt proprietatea salariatului).
Pentru calculul cuantumului pensiilor
sumele sunt extrase din statele de plată sau din alte documente, ceea ce
creează o insecuritate cu privire la sumele care sunt înscrise, la manipularea
acestor sume, precum şi la luarea în considerare a tuturor celorlalte venituri
obţinute.
Aşadar, salariul, care reprezintă fără
nici o urmă de îndoială, nici nu trebuie CEDO ca să îţi dai seama de asta,
drept de proprietate este pus sub semnul incertitudinii în momentul
recalculării pensiei. Ca o dovadă fără putinţă de tăgadă a acestei insecurităţi
o constituie emiterea a 4 sau 5 decizii de revizuire toate cu un cuantum
diferit. Aşadar, însuşi emitentul nu are siguranţa că respectă în totalitate
dreptul de proprietate al pensionarului militar la recalcularea pensiei. Altfel
spus, însuşi emitentul nu ştie care a fost exact salariul (drept de
proprietate) al personalului militar activ.
Aşadar, rezultă fără îndoială că
hotărârea Frimu ş.a., nu poate avea nici o implicaţie asupra pensiilor
militarilor.
III. „De
asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect
retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale, dobândite în
temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul
anilor de serviciu”.
Şi în această situaţie există o
diferenţă majoră între cauza Frimu şi recalcularea pensiilor militarilor.
Curtea reţine caracterul contributiv al
grefierilor, ceea ce nu este cazul pensionarilor militari, care nu au
contribuit niciodată la sistemul public de pensii, aşadar între aceste două
categorii există diferenţe atât de mari încât nu pot fi comparate.
În concluzie, nu există nici un motiv pentru ca în cazul
proceselor privind recalcularea pensiilor militarilor să se face trimitere sau
aplicare la cauza Frimu deoarece situaţia de fapt este fundamental diferită
între pensionarii militari şi celelalte categorii de pensii (grefieri,
aviatori, diplomaţi).
Costel
Gîlcă, 21 martie 2012 12:52
